info[at]accountable.ro
+40.757.228.760; +40.771.307.608
Bd. Unirii 64, sector 3, București

#WeAreAccountable

Proceduri, pași, taxe, documente, legi, modificări, condiții...

Legea sistemului public de pensii nr. 19/2000 partea II

//
Categories

SECŢIUNEA a 5-a
Pensia de urmaş
ART. 65
Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
ART. 66
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
ART. 67
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
ART. 68
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
ART. 69
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 67 şi la art. 68 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
ART. 70
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
ART. 71
(1) Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:
a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată, pensie anticipată parţială sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;
c) pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul în condiţiile legii susţinătorul decedat, dacă aceasta este mai avantajoasă decât pensia pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte în condiţiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) pentru un singur urmaş – 50%;
b) pentru 2 urmaşi – 75%;
c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi – 100% .
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea procentelor prevăzute la alin. (2), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, asupra cuantumului pensiei de serviciu.
(4) Partea din pensia de urmaş stabilită în condiţiile alin. (3), care depăşeşte nivelul pensiei de urmaş calculate din pensia pentru limită de vârstă cuvenită titularului din sistemul public, se suportă din bugetul de stat.
ART. 72
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.
ART. 73
În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. (2).
ART. 74
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
ART. 75
Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 66 lit. c) şi la art. 68 alin. (1) sunt expertizaţi, supuşi revizuirii medicale şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform aceloraşi reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate.

SECŢIUNEA a 6-a
Calculul pensiilor
ART. 76
(1) Începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.
(2) Cuantumul pensiei stabilit conform alin. (1) se majorează cu suma corespunzătoare contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, datorată potrivit legii.
(3) La determinarea cuantumurilor pensiei conform alin. (1) şi (2) fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarilor.
ART. 77
(1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.
(2) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 43 şi 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
(3) În situaţiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraţilor conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 şi 5.
(4) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a numărului de puncte realizat în fiecare lună se utilizează cinci zecimale.
ART. 78
(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.
(2) Pentru perioadele în care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, şi salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.
(3) Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice nu a comunicat încă salariul mediu brut lunar pe economie se utilizează (pentru întreaga lună) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.
(4) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (1) şi (2), nu poate fi mai mare de 5 puncte într-un an calendaristic.
(5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează:
a) cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurări sociale obţinute în perioadele respective, în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a);
b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 53 alin. (3).
(6) Pentru stagiul potenţial, acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:
a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;
b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;
c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.
(7) În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a) şi care în aceeaşi perioadă obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.
(8) Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.
ART. 78^1
(1) Numărul de puncte realizat de şomeri se calculează prin raportarea cuantumului drepturilor băneşti lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia din bugetul asigurărilor pentru şomaj. În aceste cazuri numărul de puncte se calculează prin raportarea sumei obţinute în urma aplicării coeficientului rezultat conform prevederilor art. 37 alin. (2) asupra drepturilor primite, la salariul mediu brut lunar comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru luna respectivă.
ART. 79
CNPAS comunică asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual şi punctajul cumulat pentru perioada de cotizare, în condiţiile art. 39.
ART. 80
(1) Anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, se stabileşte valoarea unui punct de pensie. Aceasta se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu rata inflaţiei, prognozată pentru anul bugetar următor de către instituţia cu atribuţii în domeniu.
(2) Pentru anul 2005, valoarea punctului de pensie va fi de 2.955.592 lei şi se va aplica începând cu data de 1 ianuarie 2005.
(3) Valoarea punctului de pensie, determinată conform prevederilor alin. (1) sau (2), nu poate fi mai mică de 30% şi mai mare de 50% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
ART. 81
Punctajul mediu anual aferent pensiilor din sistemul public se majorează prin măsuri adoptate prin hotărâri ale Guvernului.

SECŢIUNEA a 7-a
Stabilirea şi plata pensiilor
ART. 82
(1) Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului.
ART. 83
(1) Drepturile de pensie pentru limită de vârstă se acordă şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.
(2) Drepturile de pensie anticipată sau pensie anticipată parţială se acordă şi se plătesc:
a) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi III;
b) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V.
(3) În cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (2), ale căror cereri au fost depuse în termenul prevăzut la alin. (1), drepturile de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat.
(4) În cazul persoanelor ale căror cereri de pensionare au fost depuse cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (1), drepturile de pensie se acordă şi se plătesc:
a) de la data depunerii cererii, în cazul pensiei pentru limită de vârstă;
b) de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi III, care solicită pensie anticipată sau pensie anticipată parţială;
c) de la data depunerii cererii, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V, care solicită pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială;
d) de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (2), care solicită pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.
ART. 84
(1) Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.
(2) Drepturile de pensie de invaliditate se acordă şi se plătesc:
a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;
b) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la lit. a), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (2);
c) de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (2), ale căror cereri au fost depuse cu depăşirea termenului prevăzut la lit. a);
d) de la data depunerii cererii, în cazul persoanelor care la data solicitării pensiei de invaliditate nu mai au calitatea de asigurat.
ART. 85
(1) Drepturile de pensie de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege la data decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere:
a) începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;
b) de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;
c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b).
(2) În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege ulterior datei decesului susţinătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor.
(3) În situaţia în care s-a depăşit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data depunerii cererii.
(4) Dacă persoana care solicită pensie de urmaş se regăseşte în situaţia prevăzută la art. 5 alin. (2), drepturile de pensie se acordă conform prevederilor alin. (1) – (3), dar nu înaintea încetării calităţii de asigurat.
ART. 86
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.
(2) Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(3) Decizia casei teritoriale de pensii se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
ART. 87
Decizia emisă în condiţiile art. 86 alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
ART. 88
Decizia casei teritoriale de pensii, necontestată în termen, este definitivă.
ART. 89
(1) În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovaţi.
(2) La sfârşitul fiecărui an calendaristic drepturile de pensie se revizuiesc din oficiu, dacă elementele avute în vedere la calculul iniţial al pensiei, pentru perioadele de stagiu ulterioare datei de 1 aprilie 2001, au suferit modificări înscrise şi confirmate în Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, depusă de angajator până la data de 31 decembrie a fiecărui an la casa teritorială de pensii.
(3) Drepturile rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (2) se cuvin şi se acordă cu data de 1 ianuarie a anului următor.
ART. 90
(1) Plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.
(3) Modalităţile de plată a pensiilor se stabilesc prin regulament al CNPAS, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 91
(1) Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.
(2) Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice această situaţie, în scris, CNPAS.
ART. 92
(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
a) pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I şi II;
c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
d) beneficiarul unei pensii de urmaş realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3);
e) copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 66 lit. b) şi c);
f) soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recăsătoreşte.
(2) Plata indemnizaţiei de însoţitor se suspendă pe perioada în care pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevăzătorilor, este internat în instituţii de asistenţă socială sau în unităţi medicale specializate, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanentă.
ART. 93
(1) Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
(2) În situaţia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
(3) Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 66 lit. b) şi c) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
ART. 94
(1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmaşi orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) şi b);
b) nevăzătorii;
c) pensionarii pentru limită de vârstă.
d) pensionarii de invaliditate de gradul III.
(2) Beneficiarii pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
ART. 95
(1) Beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei după realizarea fiecărui stagiu de cotizare de minimum 12 luni.
(2) Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleaşi reguli procedurale privind soluţionarea şi contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.
(3) Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.
ART. 96
Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice casei teritoriale de pensii orice modificare privind condiţiile de acordare şi de plată a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.
ART. 97
(1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul, şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

CAP. 5
Alte drepturi de asigurări sociale

ART. 98*)
(1) Asiguraţii sistemului public au dreptul, în afară de pensie, la:
a) concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;
b) prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;
c) concediu şi indemnizaţie pentru maternitate;
d) concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului;
e) concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;
f) ajutor de deces.
(2) Beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi e) asiguraţii care, în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrise în certificatul de concediu medical, au un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni, realizat în condiţiile art. 37 şi/sau în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 38.
(3) Persoanele care au dobândit, conform legii, calitatea de asigurat beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, în cazul accidentelor de muncă, bolilor profesionale, urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei şi bolilor infectocontagioase din grupa A. Lista cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A este stabilită prin hotărâre a Guvernului.
(4) Beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) lit. d) asiguraţii sistemului public care au realizat, în condiţiile art. 37 şi/sau în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 38, un stagiu de cotizare de cel puţin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului.
(5) În situaţia în care naşterea se produce înainte de termen, stagiul de cotizare necesar deschiderii dreptului se diminuează cu perioada cuprinsă între data naşterii copilului şi data prezumată a naşterii, certificată de medicul de specialitate.
(6) Dreptul asiguraţilor la ajutor de deces nu este condiţionat de îndeplinirea unui stagiu de cotizare.
————
*) Conform art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, cuprinse în art. 98 din Legea nr. 19/2000.
Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 98 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 99*)
(1) Baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 98 alin. (1) lit. a), b), c) şi e) se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrise în certificatul de concediu medical, pe baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective, conform prevederilor art. 23, şi/sau drepturile prevăzute la alin. (9) sau (10), după caz, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.
(2) Baza de calcul a indemnizaţiei de asigurări sociale prevăzute la art. 98 alin. (1) lit. d) se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 10 luni anterioare datei naşterii copilului, pe baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective, conform prevederilor art. 23, şi/sau drepturile prevăzute la alin. (9) sau (10), după caz, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.
(2^1) Dacă naşterea s-a produs înainte de termen, baza de calcul a indemnizaţiei de asigurări sociale prevăzute la art. 98 alin. (1) lit. d) se determină, conform prevederilor alin. (2), pe baza veniturilor lunare din perioada ce constituie, conform art. 98 alin. (5), stagiul de cotizare necesar deschiderii dreptului.
(3) În situaţia în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 98 alin. (3) baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare la care s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din lunile respective sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia de asigurări sociale.
(4) Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, se plătesc zilele lucrătoare.
(5) Pentru calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale se iau în considerare numărul de zile lucrătoare pentru care s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuţia individuală de asigurări sociale şi/sau numărul de zile lucrătoare din perioadele asimilate stagiului de cotizare din lunile din care se constituie baza de calcul.
(6) La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări sociale se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează.
(7) În cazul în care baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale cuprinde şi perioade anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv perioade de şomaj recunoscute ca vechime în muncă, la calculul indemnizaţiilor se iau în considerare pentru aceste perioade, după caz, veniturile lunare care, potrivit legii, au constituit baza de calcul a drepturilor respective sau sumele cu titlu de drepturi băneşti primite în calitate de şomer.
(8) Pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, care au constituit vechime în muncă recunoscută la stabilirea pensiilor, în condiţiile art. 160, altele decât perioadele de şomaj, baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie salariul minim brut pe ţară din perioadele respective.
(9) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), inclusiv cele realizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea bazei de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale se utilizează salariul minim brut pe ţară din perioadele respective.
(10) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), inclusiv cele realizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea bazei de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale se utilizează cuantumul drepturilor de asigurări sociale de care s-a beneficiat în perioadele respective.
(11) În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a) şi care în aceeaşi perioadă obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, la calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale ulterioare se iau în considerare, prin cumulare, veniturile realizate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate, fără a depăşi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut prevăzut la art. 5 alin. (3).
————
*) Conform art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, cuprinse în art. 99 din Legea nr. 19/2000.
Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 99 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA 1
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă
ART. 100*)
(1) În sistemul public asiguraţii beneficiază de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat medical, eliberat conform reglementărilor în vigoare.
(2) *** Abrogat
(3) Şomerii aflaţi la cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, la alte forme de pregătire profesională, organizate potrivit legii, care, datorită accidentelor survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, suportă o incapacitate temporară de muncă mai mare de 3 zile, beneficiază de aceleaşi prevederi ca şi ceilalţi asiguraţi privind accidentul de muncă.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 100 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 101*)
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă astfel:
A. de către angajator, în funcţie de numărul de angajaţi avut la data ivirii incapacităţii temporare de muncă, astfel:
a) până la 20 de angajaţi, din prima zi până în a 7-a zi de incapacitate temporară de muncă;
b) între 21 – 100 de angajaţi, din prima zi până în a 12-a zi de incapacitate temporară de muncă;
c) peste 100 de angajaţi, din prima zi până în a 17-a zi de incapacitate temporară de muncă;
B. din bugetul asigurărilor sociale de stat, începând cu:
a) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. III, IV, V şi alin. (2);
b) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă sau pensionării.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 101 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 102
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli profesionale sau accidente de muncă se suportă din prima zi de incapacitate temporară de muncă şi până la data încetării acesteia sau pensionării, astfel:
a) de către angajator, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II;
b) de către angajatorul prestator al cursurilor de calificare, recalificare, perfecţionare sau al altor forme de pregătire profesională pentru şomeri, organizate potrivit legii, pentru situaţiile prevăzute la art. 100 alin. (3);
c) de bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V;
d) de bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, precum şi al celor prevăzuţi la alin. (1) pct. III, aflaţi la cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau alte forme de pregătire profesională, organizate potrivit legii, dacă bolile profesionale sau accidentele de muncă s-au produs din vina acestora.
ART. 103*)
(1) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire.
(2) Începând cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
(3) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază astfel:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, stabilite de CNPAS cu acordul Ministerului Sănătăţii al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;
b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi jumătate de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii;
c) un an şi jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 103 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 104*)
De drepturile prevăzute la art. 103 beneficiază toate categoriile de asiguraţi prevăzuţi la art. 5.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 104 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 105*)
(1) Medicul curant propune pensionarea de invaliditate, dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzute de prezenta lege.
(2) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicul curant propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile, în scopul evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate.
(3) Medicul expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, trecerea temporară în altă muncă, reducerea programului de lucru, reluarea activităţii în aceeaşi profesie sau într-o altă profesie ori pensionarea de invaliditate.
(4) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPAS, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 105 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 106*)
În cazul în care s-a emis avizul de pensionare de către medicul expert al asigurărilor sociale, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se acordă până la sfârşitul lunii următoare celei în care s-a dat avizul, fără a se depăşi durata maximă de acordare a concediului medical, prevăzută de lege.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 106 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 107*)
(1) Asiguraţii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, conform prevederilor art. 101, concediile fiind întrerupte, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
(2) Beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi, pensionarii care, potrivit prezentei legi, realizează venituri dintr-o activitate profesională pentru care se calculează şi se plăteşte contribuţia de asigurări sociale.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 107 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 108*)
(1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul stabilită conform art. 99 alin. (1).
(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boală profesională, accident de muncă sau cazuri asimilate acestuia, tuberculoză, SIDA, cancer de orice tip, precum şi de boală infectocontagioasă din grupa A şi urgenţe medico-chirurgicale stabilite în condiţiile prevăzute la art. 98 alin. (3) este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 99 alin. (1) sau (3), după caz.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 108 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a
Prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă
ART. 109*)
(1) În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, în sistemul public asiguraţii pot beneficia de:
a) indemnizaţie pentru trecerea temporară în altă muncă;
b) indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;
c) indemnizaţie pentru carantină;
d) ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;
e) tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;
f) reabilitare profesională.
g) bilete de odihnă pentru asiguraţii unităţilor în care nu este reglementată constituirea fondului social, potrivit legii.
(2) Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile, precum şi pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear şi reabilitare profesională, în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 109 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform art. 60 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, sunt şi rămân în vigoare prevederile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea biletelor pentru tratament balnear pensionarilor şi altor categorii de asiguraţi decât cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005.

ART. 110*)
(1) Asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu mai pot lucra în condiţiile de la locul de muncă anterior producerii riscului, pot trece temporar în altă muncă.
(2) Indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă se acordă, dacă la noul loc de muncă asiguratul realizează un venit salarial brut lunar inferior mediei veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare riscului, care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în lunile respective.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 110 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 111*)
Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală se acordă asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 111 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 112*)
(1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 110 şi 111 se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.
(2) Cuantumul lunar al indemnizaţiilor prevăzute la art. 110 şi 111 este egal cu diferenţa dintre baza de calcul stabilită conform art. 99 alin. (1) şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25% din baza de calcul.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 112 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 113*)
(1) Indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de inspectoratul de sănătate publică.
(2) Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform art. 99 alin. (1).
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 113 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 114*)
Indemnizaţiile prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. a), b) şi c) se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 114 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 115*)
(1) Asiguraţii şi pensionarii sistemului public pot beneficia de ajutoare şi indemnizaţii de la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru procurare de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate.
(2) Modalităţile de stabilire şi de acordare a ajutoarelor şi indemnizaţiilor pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice se stabilesc prin lege.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 115 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 116*)
(1) Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 109 alin. (2) medicul expert al asigurărilor sociale întocmeşte programul individual de recuperare, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape.
(2) Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează de către organele competente.
(3) Dreptul la prestaţii de asigurări sociale se suspendă în cazul în care asiguraţii nu urmează sau nu respectă programul individual de recuperare.
(4) După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomandă reluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.
(5) Asiguraţii care şi-au redobândit capacitatea de muncă total sau parţial se pot reîncadra în muncă potrivit recomandărilor medicului expert al asigurărilor sociale, cu sprijinul caselor teritoriale de pensii şi al agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 116 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 117*)
(1) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate, în funcţie de tipul bolii.
(2) Durata tratamentului balnear este de 15 – 21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale în funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului.
(3) Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 109 alin. (2) contravaloarea biletelor pentru tratament balnear se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(4) Pot beneficia de tratament balnear şi alte categorii de pensionari şi asiguraţi, în limitele fondului alocat pentru tratament balnear, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului de tratament balnear.
(5) Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul cotei de participare individuală a asiguraţilor se aprobă anual de CNPAS.
(6) Locurile la tratament balnear vor fi asigurate în unităţile de tratament din proprietatea CNPAS şi, în completare, prin contracte încheiate, potrivit legii, cu alte unităţi de profil. La încheierea contractelor se va ţine seama de gradul de solicitare al staţiunii şi de categoria de confort oferită, precum şi de nivelul maxim al tarifelor, ce poate fi suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat, stabilit de CNPAS.
(7) Criteriile pe baza cărora se acordă biletele de odihnă, precum şi nivelul cotei de participare individuală a asiguraţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(8) Plata serviciilor aferente biletelor de tratament balnear şi biletelor de odihnă utilizate se realizează de CNPAS.
————
*) Conform art. 60 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006 se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, concediul şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, concediul şi indemnizaţia pentru maternitate, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, cuprinse la art. 117 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform art. 60 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, sunt şi rămân în vigoare prevederile art. 117 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea biletelor pentru tratament balnear pensionarilor şi altor categorii de asiguraţi decât cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005.

Leave a Reply