info[at]accountable.ro
+40.757.228.760; +40.771.307.608
Bd. Unirii 64, sector 3, București

#WeAreAccountable

Proceduri, pași, taxe, documente, legi, modificări, condiții...

Concedierea angajaţilor-motive care ţin de persoana salariatului


Încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului este denumită concediere. Codul muncii împarte motivele care duc la concediere în motive care ţin de persoana salariatului (abaterea disciplinară gravă, arestarea preventivă, inaptitudinea medicală, necorespunderea profesională, îndeplinirea condiţiilor de pensionare) şi motive care nu ţin de persoana salariatului (desfiinţarea postului).

Clik AICI pentru Formular decizie de concediere

 

Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului

–  Concedierea disciplinară

În cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, angajatorul poate aplica sancţiunea disciplinară cea mai gravă, desfacerea contractului individual de muncă.

Anterior concedierii disciplinare angajatorul este obligat să efectueze cercetarea prealabilă. În acest scop va convoca în scris salariatul cu precizarea orei, datei şi locului întrevederii. Cu această ocazie salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, având dreptul să fie asistat de un reprezentant al sindicatului din care face parte.

Dacă salariatul nu se prezintă la cercetare, se prezintă dar refuză să motiveze abaterile săvârşite sau apărările, probele şi justificările prezentate nu sunt de natură să-l dezincrimineze, angajatorul poate recurge la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Decizia de concediere disciplinară va fi emisă în formă scrisă în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care persoana care poate aplica sancţiunea disciplinară a luat la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii fără a depăşi 6 luni de la producerea faptei. Decizia se comunică salariatului personal, cu semnătură de primire, ori în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată la domiciliul acestuia, în termen de 5 zile calendaristice de la emitere.

Decizia de concediere trebuie să cuprindă în mod obligatoriu descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile, sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea prealabilă, temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică (art. 264 alin. 1 lit. f din Codul muncii) şi temeiul de drept în baza căruia se desface contractul individual de muncă (art. 61 lit. a din Codul muncii), termenul în care sancţiunea poate fi contestată (30 zile calendaristice de la comunicare) şi instanţa competentă (tribunalul din judeţul în care salariatul îşi are domiciliul).

– Arestarea preventivă

În cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală, angajatorul poate decide încetarea contractului individual de muncă. Situaţia în sine este cea care justifică decizia angajatorului fără a conta dacă se va stabili sau nu vinovăţia salariatului.

Decizia de concediere trebuie luată în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării împlinirii celor 30 zile de detenţie. Decizia va fi emisă în scris, va fi motivată în fapt şi în drept, va cuprinde termenul în care poate fi contestată şi instanţa de judecată la care se contestă. Decizia produce efecte de la data comunicării salariatului.

–  Inaptitudinea medicală

Organele competente de expertiză medicală pot constata, pe parcursul derulării raporturilor de muncă, inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat. Această situaţie nu trebuie confundată cu încadrarea într-un grad de invaliditate, situaţie care se încadrează în cazurile de încetare de drept a contractului individual de muncă. În acest caz, capacitatea de muncă a salariatului este afectată doar în raport cu atribuţiile şi responsabilităţile specifice postului ocupat.

Salariatul trebuie preavizat cu privire la concediere cu 15 zile lucrătoare înainte. Suspendarea contractului individual de muncă, cu excepţia celei datorate absenţelor nemotivate, suspendă şi termenul de preaviz.

Angajatorul este obligat să ofere salariatului alte locuri de muncă vacante din unitate, compatibile cu pregătirea profesională şi capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii, salariatul având la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare pentru a-şi manifesta expres opţiunea pentru locul de muncă oferit. Dacă angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante, are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă, pentru găsirea unui loc de muncă pentru salariatul concediat.

Decizia de concediere trebuie luată în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării situaţiei de inaptitudine medicală. Decizia va fi emisă în scris, va fi motivată în fapt şi în drept, va cuprinde durata preavizului, termenul în care poate fi contestată şi instanţa de judecată la care se contestă, precum şi lista locurilor de muncă disponibile şi termenul de exprimare a opţiunii. Decizia produce efecte de la data comunicării salariatului.

Salariatul concediat va primi o compensaţie, în condiţiile stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.

–  Necorespunderea profesională

Dacă în cursul derulării raporturilor de muncă, angajatorul constată că salariatul nu corespunde profesional postului pe care este încadrat, poate decide desfacerea contractului individual de muncă.

În această situaţie, este obligatorie evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură aplicabil, precum şi prin regulamentul intern (după 05 iulie 2006, până la stabilirea procedurii de evaluare în contractele colective de muncă).

Până la data stabilirii în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură aplicabil, sau cel mai târziu până la 05 iulie 2006, angajatorul este obligat să efectueze cercetarea prealabilă. În acest scop va convoca în scris salariatul cu precizarea orei, datei şi locului întrevederii. Cu această ocazie salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, având dreptul să fie asistat de un reprezentant al sindicatului din care face parte.

Dacă salariatul nu se prezintă la cercetare, se prezintă dar refuză să motiveze necorespunderea profesională, sau apărările, probele şi justificările prezentate nu sunt de natură să schimbe aprecierile angajatorului, acesta poate recurge la desfacerea contractului individual de muncă.

Salariatul trebuie preavizat cu privire la concediere cu 15 zile lucrătoare înainte. Suspendarea contractului individual de muncă, cu excepţia celei datorate absenţelor nemotivate, suspendă şi termenul de preaviz.

Angajatorul este obligat să ofere salariatului alte locuri de muncă vacante din unitate, compatibile cu pregătirea profesională şi capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii, salariatul având la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare pentru a-şi manifesta expres opţiunea pentru locul de muncă oferit. Dacă angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante, are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă, pentru găsirea unui loc de muncă pentru salariatul concediat.

Decizia de concediere trebuie luată în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării situaţiei de necorespundere profesională. Decizia va fi emisă în scris, va fi motivată în fapt şi în drept, va cuprinde durata preavizului, termenul în care poate fi contestată şi instanţa de judecată la care se contestă, precum şi lista locurilor de muncă disponibile şi termenul de exprimare a opţiunii. Decizia produce efecte de la data comunicării salariatului.

– Îndeplinirea condiţiilor de pensionare

Odată cu îndeplinirea condiţiilor de vârstă standard şi stagiul de cotizare, salariatul poate solicita pensionarea pentru limită de vârstă, situaţie în care, odată cu comunicarea deciziei de pensionare contractul individual de muncă încetează de drept. Dacă salariatul nu solicită pensionarea, angajatorul poate decide desfacerea contractului individual de muncă.

Decizia de concediere va fi emisă în scris, va fi motivată în fapt şi în drept, va cuprinde termenul în care poate fi contestată şi instanţa de judecată la care se contestă. Decizia produce efecte de la data comunicării salariatului.

 

Situaţii sau motive pentru care concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă

Angajatorul nu poate dispune concedierea salariatului în următoarele situaţii sau pentru următoarele motive:

·        discriminare prin utilizarea unor criterii bazate pe sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă sau activitate sindicală;

·        motivată de participarea la grevă a salariatului sau exercitarea celorlalte drepturi sindicale;

·        pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;

·        pe durata concediului pentru carantină;

·        pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;

·        pe durata concediului de maternitate;

·        pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vîrstei de 3 ani;

·        pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

·        pe durata îndeplinirii serviciului militar;

·        pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat;

·        pe durata exercitării concediului de odihnă.

În cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului interdicţia de mai sus nu este aplicabilă. Angajatorul îşi reduce sau îşi încetează actvitatea, iar în aceste condiţii de insolvabilitate menţinerea contractelor de muncă nu mai are nici o motivaţie. Salariaţii care beneficiază de indemnizaţii de asigurări sociale vor fi preluaţi în plată de casele teritoriale de pensii.
Sursa: www.inspectiamuncii.ro


Leave a Reply