info[at]accountable.ro
+40.757.228.760; +40.771.307.608
Bd. Unirii 64, sector 3, București

#WeAreAccountable

Proceduri, pași, taxe, documente, legi, modificări, condiții...

Codul fiscal al Romaniei (versiunea consolidata) partea I

//
Categories

Codul Fiscal
Publicat în Monitorul Oficial nr. 927 din 23/12/2003
Versiune consolidată
Aceasta versiune include modificările aduse prin următoarele acte:
Normele Metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004 , Rectificarea publicată în MOf. nr. 112 din

06.02.2004 , Codul de Procedură Fiscală din 2004 , H.G. nr. 977/2004 , O.G. nr. 94/2004 , Legea nr. 507/2004 , H.G. nr. 783/2004 , O.G. nr. 83/2004 , Legea nr. 494/2004 , O.U.G. nr. 123/2004 , O.U.G. nr. 138/2004 , Legea nr. 96/2005 , O.U.G. nr. 24/2005 , O.U.G. nr. 30/2005 , O.U.G. nr. 45/2005 , Legea nr. 164/2005, Legea nr. 163/2005 , Codul de procedură fiscală , Legea nr. 210/2005 , Legea nr. 247/2005 , Decizia Curţii Constituţionale nr. 568/2005 , H.G. nr. 797/2005 , O.U.G. nr. 203/2005 , O.U.G. nr. 21/2006 , O.U.G. nr. 33/2006 , Legea nr. 317/2006 , O.G. nr. 43/2006 , H.G. nr. 1514/2006 , Legea nr. 343/2006 , Rectificarea publicată în MOF nr. 765 din 07/09/2006 , O.U.G. nr. 110/2006, O.U.G. nr. 22/2007, H.G. nr. 667/2007, O.U.G. nr. 106/2007 publicată în MOF nr. 703 din 18/10/2007 Legea nr. 372/2007 publicată în MOF nr. 899 din 28/12/2007, O.U.G. nr. 155/2007 publicată în MOF nr. 884 din 21/12/2007 , O.U.G. nr. 51/2008 publicată în MOF nr. 327 din 25/04/2008
O.U.G. nr. 94/2008 publicată în MOF nr. 485 din 30/06/2008, Ordinul nr. 1984/2008 publicată în MOF nr. 478 din 27/06/2008, H.G. nr. 664/2008 publicată în MOF nr. 472 din 26/06/2008 O.U.G. nr. 50/2008 publicată în MOF nr. 327 din 25/04/2008 , O.U.G. nr. 91/2008 publicată în MOF nr. 480 din 30/06/2008, O.U.G. nr. 127/2008 publicată în MOF nr. 705 din 16/10/2008 O.U.G. nr. 200/2008 publicată în MOF nr. 815 din 04/12/2008.
IMPORTANT!
– În conformitate cu Nota anexei de la Normele Metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004, astfel
cum a fost modificată şi înlocuită de Anexa din H.G. nr. 1514/2006, prin hotărârile privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2007, adoptate de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, în termen de până la 45 de zile calendaristice de la data publicării prezentei
hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, ţinând seama de competenţa acestor autorităţi de a putea majora impozitele şi taxele locale cu până la 20%, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) şi la art. 295 alin. (11) lit. b)-d), potrivit prevederilor art. 287 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru uşurarea calculelor se recomandă ca nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite în sumă fixă să fie rotunjite la leu prin adaos, fără a depăşi cota adiţională de 20%.

ATENŢIE! – CONFORM O.U.G. NR. 138/2004, DE LA 01.01.2006 SE APLICĂ O COTĂ UNICĂ DE IMPOZITARE, DE 16% CU EXCEPŢIILE PREVĂZUTE ÎN ART. III PREZENTAT MAI JOS.
– Potrivit art. III din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005,
“(2) În cazul titlurilor de valoare dobândite până la data de 31 mai 2005 inclusiv, cota de impozit este de 1%, indiferent de data înstrăinării acestora.
(3) În perioada 1 iunie 2005 – 31 decembrie 2005, intermediarii vor calcula, vor reţine şi vor vira impozitul de 1% aplicat asupra câştigurilor din transferul titlurilor de valoare dobândite şi înstrăinate în această perioadă, indiferent dacă sunt dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile sau mai mică de 365 de zile. La 31 decembrie 2005, acestor tranzacţii le este aplicabilă regula de calcul al câştigului net conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit. e).
(4) Începând cu data de 1 ianuarie 2006, pentru calculul impozitului pe veniturile realizate de persoane fizice din investiţii şi din transferul

proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, definite potrivit dispoziţiilor cap. V şi VIII1 din titlul III, cota de impozit este de 16%, cu excepţia

câştigurilor realizate din transferul titlurilor de valoare înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii, pentru care se menţine

cota de 1% prevăzută la art. 67 alin. (3) lit. e).
(5) Cota de impozit de 16% se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006 şi pentru veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice nerezidente,

prevăzute la art. 115, cu excepţia veniturilor obţinute din jocuri de noroc pentru care se menţine cota de impozit de 20%.”
– Potrivit art. II din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005, în cazul autoturismelor sau al autoturismelor de teren din import, inclusiv rulate, introduse în ţară în baza contractelor de leasing iniţiate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, baza de impozitare pentru accize este valoarea de intrare la care se adaugă cuantumul taxelor vamale şi alte taxe speciale, după caz, datorate la momentul închiderii operaţiunii de import.
– Potrivit art. II1 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005, avansurilor încasate pentru livrările de animale vii li se aplică regimul fiscal privind taxa pe valoarea adăugată, în vigoare la data încasării avansului.

TITLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL I Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal
Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal
Art. 1. – (1) Prezentul cod stabileşte cadrul legal pentru impozitele şi taxele prevăzute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat şi bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe, precum şi modul de calcul şi de plată al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite şi taxe. De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislaţia privind procedurile fiscale.
(3) În materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal.
(4) Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
(5) Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007.
__________
Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 106/2007.
Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal
Art. 2. – Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe venit;
c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;
e) impozitul pe reprezentanţe;
f) taxa pe valoarea adăugată;
g) accizele;
h) impozitele şi taxele locale.
CAPITOLUL II Interpretarea şi modificarea Codului fiscal
Principiile fiscalităţii
Art. 3. – Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:
a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale

investitorilor, capitalului român şi străin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de

plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată

determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;
d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte

retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii

investiţionale majore.
Modificarea şi completarea Codului fiscal
Art. 4. – (1) Prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege.
Norme metodologice, instrucţiuni şi ordine
Art. 5. – (1) Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a prezentului cod.
(2) În înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege norme metodologice, instrucţiuni şi ordine.
(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Ordinele şi instrucţiunile se emit de ministrul finanţelor publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Instituţiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finanţelor Publice, nu pot elabora şi emite norme care să aibă legătură cu

prevederile prezentului cod, cu excepţia celor prevăzute în prezentul cod.
(6) Anual, Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează toate normele în vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod şi pune această

colecţie oficială la dispoziţia altor persoane, spre publicare.
Înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale
Art. 6. – (1) Ministerul Finanţelor Publice înfiinţează o Comisie fiscală centrală, care are responsabilităţi de elaborare a deciziilor cu privire la

aplicarea unitară a prezentului cod.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3) Comisia fiscală centrală este coordonată de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice care răspunde de politicile şi legislaţia fiscală.
(4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Abrogat.
(6) Abrogat.
(7) Abrogat.
(8) Abrogat.
__________
Alineatele (5)-(8) au fost introduse prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 123/2004.
– Alineatele (5)-(8) au fost abrogate prin art. 411 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, astfel cum a fost acesta modificat prin O.G. nr. 20/2005

aprobată cu modificări de Legea nr. 210/2005.
CAPITOLUL III Definiţii
Definiţii ale termenilor comuni
Art. 7. – (1) În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. activitate – orice activitate desfăşurată de către o persoană în scopul obţinerii de venit;
2. activitate dependentă – orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare;
3. activitate dependentă la funcţia de bază – orice activitate dependentă care este declarată astfel de persoana fizică, în conformitate cu prevederile

legii;
4. activitate independentă – orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă;
5. asociere, fără personalitate juridică – orice asociere în participaţiune, grup de interes economic, societate civilă sau altă entitate care nu este o

persoană impozabilă distinctă, în înţelesul impozitului pe venit şi pe profit, conform normelor emise în aplicare;
6. autoritate fiscală competentă – organul fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate ale autorităţilor administraţiei

publice locale, după caz, care au responsabilităţi fiscale;
7. contract de leasing financiar – orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care

contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul

expirării contractului;
c) utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu

diferenţa dintre durata normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală de funcţionare maximă, exprimată în

procente;
d) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii,

perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului;
8. contract de leasing operaţional – orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar, care transferă locatarului riscurile şi beneficiile

dreptului de proprietate, mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile prevăzute la

pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul

contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului;
9. comision – orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker, un agent comisionar general sau către orice persoană asimilată unui broker sau

unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legătură cu o operaţiune comercială;
10. contribuţii sociale obligatorii – orice contribuţii care trebuie plătite, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru protecţia şomerilor, asigurări

de sănătate sau asigurări sociale;
11. credit fiscal – o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în străinătate, conform convenţiilor de

evitare a dublei impuneri sau aşa cum se stabileşte în prezentul cod;
12. dividend – o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor

titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricărui participant la

persoana juridică;
b) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu răscumpărarea titlurilor de participare la persoana juridică, alta decât răscumpărarea care

face parte dintr-un plan de răscumpărare, ce nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridică;
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanţi.
Dacă suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate către un participant la persoana juridică depăşeşte preţul pieţei pentru

astfel de bunuri sau servicii, atunci diferenţa se tratează drept dividend. De asemenea, dacă suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau

serviciile furnizate în favoarea unui acţionar sau asociat al persoanei juridice este efectuată în scopul personal al acestuia, atunci suma respectivă este

tratată ca dividend.
13. dobânda – orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, indiferent dacă trebuie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii,

în legătură cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata amânată;
14. franciza – sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin

care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o

tehnologie sau un serviciu;
15. know-how – orice informaţie cu privire la o experienţă industrială, comercială sau ştiinţifică care este necesară pentru fabricarea unui produs sau

pentru aplicarea unui proces existent şi a cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără autorizaţia persoanei care a furnizat această

informaţie; în măsura în care provine din experienţă, know-how-ul reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din simpla examinare a produsului şi din

simpla cunoaştere a progresului tehnicii;
16. mijloc fix – orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,

pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita

stabilită prin hotărâre a Guvernului;
17. nerezident – orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă şi orice alte entităţi străine, inclusiv organisme de plasament colectiv

în valori mobiliare, fără personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii;
18. organizaţie nonprofit – orice asociaţie, fundaţie sau federaţie înfiinţată în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar numai dacă

veniturile şi activele asociaţiei, fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;
19. participant – orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;
20. persoană – orice persoană fizică sau juridică;
21. persoane afiliate – o persoană este afiliată cu altă persoană dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică, dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude până la gradul al III-lea inclusiv. Între persoanele

afiliate, preţul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate,

minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică ori dacă controlează în mod efectiv

persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin:
(i) prima persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de

participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează persoana juridică;
(ii) a doua persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de

participare sau al drepturilor de vot la prima persoană juridică;
(iii) o persoană juridică terţă deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de

participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua.
22. persoană fizică nerezidentă – orice persoană fizică care nu este persoană fizică rezidentă;
23. persoană fizică rezidentă – orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) are domiciliul în România;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive,

care se încheie în anul calendaristic vizat;
d) este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.
Prin excepţie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoană fizică rezidentă un cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetăţean

străin care este funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, un cetăţean străin care este funcţionar

sau angajat al unui stat străin în România şi nici membrii familiilor acestora;
24. persoană juridică română – orice persoană juridică care a fost înfiinţată în conformitate cu legislaţia României sau care are locul de exercitare a

conducerii efective în România;
25. persoană juridică străină – orice persoană juridică care nu este persoană juridică română;
26. preţ de piaţă – suma care ar fi plătită de un client independent unui furnizor independent în acelaşi moment şi în acelaşi loc, pentru acelaşi bun sau

serviciu ori pentru unul similar, în condiţii de concurenţă loială;
27. proprietate imobiliară – orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori încorporată într-un teren;
28. redevenţă – orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricăruia dintre următoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune,

precum şi efectuarea de înregistrări audio, video;
b) orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu de

fabricaţie ori software.
Nu se consideră redevenţă, în sensul prezentei legi, remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării

respectivului software, fără alte modificări decât cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi

considerată redevenţă, în sensul prezentei legi, remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru achiziţia în întregime a drepturilor de autor asupra unui

program pentru calculator;
c) orice transmisiuni, inclusiv către public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
d) orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoană fizică.
În plus, redevenţa cuprinde orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice formă spectacole,

emisiuni, evenimente sportive sau alte activităţi similare;
29. rezident – orice persoană juridică română şi orice persoană fizică rezidentă;
30. România – teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora

România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă, asupra cărora România îşi exercită drepturile

suverane şi jurisdicţia în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional;
31. titlu de participare – orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni,

societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică sau la un fond deschis de investiţii;
32. transfer – orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate, precum şi schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt

drept de proprietate.
33. valoarea fiscală reprezintă:
a) pentru active şi pasive – valoarea de înregistrare în patrimoniu;
b) pentru titlurile de participare – valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul câştigului sau pierderii, în înţelesul impozitului pe

venit ori al impozitului pe profit;
c) pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri – costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori

constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. În valoarea fiscală se

includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. În cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o

descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca

aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de

achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz. În situaţia reevaluării

terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori

constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport,

după caz.
d) pentru provizioane şi rezerve – valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil.
(2) Criteriile care stabilesc dacă o activitate desfăşurată de o persoană fizică reprezintă o activitate dependentă sau independentă sunt prevăzute în norme.
__________

Lit. d) de la paragraful 2, pct. 12 al alin. (1) a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.G. nr. 83/2004.
– Pct. 21 şi 27 de la alin. (1) au fost modificate prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 83/2004.
– Pct. 33 de la alin. (1) a fost introdus prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 83/2004.
– Pct. 7 şi 8 de la alin. (1) au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 343/2006.
– Litera a) de la pct. 21 alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 2 din Legea nr. 343/2006.
– Partea introductivă de la alin. (1) şi litera c) de la pct. 33 au fost modificate prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Pct. 17 de la alin. (1) a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 127/2008.
Definiţia sediului permanent
Art. 8. – (1) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie

direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursală, birou, fabrică, magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o carieră sau

alte locuri de extracţie a resurselor naturale.
(3) Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea,

numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune următoarele:
a) folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului;
b) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană;
d) vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori

ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după încheierea târgului sau a expoziţiei;
e) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;
f) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;
g) păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit. a)-f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în

locul fix să fie de natură preparatorie sau auxiliară.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe

care o persoană, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în România în numele

nerezidentului şi dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii:
a) persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile

respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4) lit. a)-f);
b) persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent,

comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care această activitate este activitatea obişnuită a agentului,

conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în
numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent există condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane

independente, agentul nu se consideră ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce

desfăşoară o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi baza fixă.
CAPITOLUL IV Reguli de aplicare generală
Moneda de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor
Art. 9. – (1) Impozitele şi taxele se plătesc în moneda naţională a României.
(2) Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a României.
(3) Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a României, după cum urmează:
a) în cazul unei persoane care desfăşoară o activitate într-un stat străin şi îşi ţine contabilitatea acestei activităţi în moneda statului străin, profitul

impozabil sau venitul net din activităţi independente şi impozitul plătit statului străin se convertesc în moneda naţională a României prin utilizarea unei

medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net;
b) în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda naţională a României prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se

plătesc sumele respective ori la altă dată prevăzută în norme.
(4) În înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda naţională a României sumele exprimate în moneda

străină, este cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, exceptând cazurile prevăzute expres în norme.
Venituri în natură
Art. 10. – (1) În înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar şi/sau în natură.
(2) În cazul venitului în natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantităţii şi a preţului de piaţă pentru bunurile sau serviciile respective.
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11. – (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie

care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.
(11) Autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie efectuată de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei

Naţionale de Administrare Fiscală.
(12) De asemenea, nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui

Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilită prin ordin. Lista contribuabililor declaraţi

inactivi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va fi adusă la cunoştinţă publică, în conformitate cu cerinţele prevăzute prin ordin.
(2) În cadrul unei tranzacţii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane, după cum

este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea preţului de piaţă al

tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode:
a) metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile

către persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marja de profit

corespunzătoare;
c) metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane

independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;
d) orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
__________
Alineatele (11) şi (12) au fost introduse prin art. I pct. 31 din O.G. nr. 83/2004, astfel cum a fost completat de Legea de aprobare nr. 494/2004.
Venituri obţinute din România
Art. 12. – Următoarele venituri sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, sub formă de:
a) venituri atribuibile unui sediu permanent în România;
b) venituri din activităţile dependente desfăşurate în România;
c) dividende de la o persoană juridică română;
d) dobânzi de la un rezident;
e) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent;
f) redevenţe de la un rezident;
g) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;
h) venituri din proprietăţi imobiliare situate în România, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea

proprietăţii imobiliare situate în România şi venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare situate în România;
i) venituri din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, la o persoană juridică, dacă aceasta este persoană

juridică română sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una ori mai multe persoane juridice,

reprezintă proprietăţi imobiliare situate în România, precum şi veniturile din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1)

lit. c), emise de rezidenţi români;
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat;
k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă

veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
m) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei

persoane juridice române;
n) comisioane de la un rezident;
o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;
p) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă

efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;
q) Abrogat;
r) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
s) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România;
t) orice alte venituri obţinute dintr-o activitate desfăşurată în România;
ţ) venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române.
__________
Literele k) şi l) au fost modificate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 343/2006.
– Litera q) a fost abrogată prin art. I pct. 4 din Legea nr. 343/2006.
– Litera ţ) a fost introdusă prin art. I pct. 5 din Legea nr. 343/2006.
– Litera ţ) a fost modificată prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera i) a fost modificată prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 127/2008.
Prevederi speciale privind schimbul de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene
Art. 121. – Ministrul finanţelor publice va dispune prin ordin măsurile necesare pentru implementarea sistemului de cooperare administrativă şi schimb de

informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi impozitului pe venit.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 32 din O.G. nr. 83/2004, astfel cum a fost completat de Legea de aprobare nr. 494/2004.
– Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 123/2004.
– Articolul a fost reintrodus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 33/2006.
TITLUL II Impozitul pe profit
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Contribuabili
Art. 13. – Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea

titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără

personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 14. – Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil

sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate

juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din

vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri

fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Scutiri
Art. 15. – (1) Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:
a) trezoreria statului;
b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002

privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,

dacă legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
e) Abrogat;
f) cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii,

venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor

reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în

anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi

a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii,

pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general

al cultelor.
g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit

Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele

măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei

nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi

utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.
k) Banca Naţională a României;
l) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii.
(2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de

venituri:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;
g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în

scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost

folosite într-o activitate economică;
k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare,

din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi

organizaţiile patronale;
l) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie

utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului

constitutiv sau statutului, după caz;
m) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt

utilizate în activitatea economică;
n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.
(3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din

activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite

de la plata impozitului pe profit, prevăzută la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din

profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei

prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.
__________
Litera k) de la alin. (1) a fost introdusă prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 83/2004.
– Litera l) de la alin. (1) a fost introdusă prin art. I pct. 6 din Legea nr. 343/2006.
– Litera f) de la alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 7 din Legea nr. 343/2006.
– Litera b) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera e) de la alin. (1) a fost abrogată prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera f) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Literele l), m) şi n) de la alin. (2) au fost introduse prin art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 106/2007.
Anul fiscal
Art. 16. – (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru

care contribuabilul a existat.
Cotele de impozitare
Art. 17. – Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepţiile prevăzute la art. 38.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportive
Art. 18. – Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive,

inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile

prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.G. nr. 83/2004.
CAPITOLUL II Calculul profitului impozabil
Reguli generale
Art. 19. – (1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de

venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se

iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului

impozabil, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.
(3) Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de

vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor respective;

cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.
(4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi

cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în

conformitate cu reglementările din aceste convenţii.
(5) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului preţului pieţei libere, potrivit căruia tranzacţiile între persoanele afiliate se

efectuează în condiţiile stabilite sau impuse care nu trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare stabilite între întreprinderi independente. La

stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au în vedere principiile privind preţurile de transfer.
__________
Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatul (5) a fost introdus prin art. I pct. 7 din O.G. nr. 83/2004.
Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
Art. 191. – (1) La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se

calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
(2) Stimulentele fiscale pentru cercetare-dezvoltare se acordă în condiţiile elaborării de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu avizul

Ministerului Economiei şi Finanţelor, a unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv cercetarea-dezvoltarea şi inovarea în condiţiile îndeplinirii

dispoziţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007, şi de Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august
2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea art. 87 şi 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe

categorii de ajutoare).
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 200/2008.
Venituri neimpozabile
Art. 20. – Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la

persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung, reprezentând acţiuni

deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. Acestea

sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii, lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data retragerii

capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat

deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.
e) în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzacţionarea titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. În aceeaşi perioadă, cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a acestor titluri de participare, precum şi

cheltuielile înregistrate cu ocazia desfăşurării operaţiunilor de tranzacţionare reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 8 din Legea nr. 343/2006, astfel cum a fost modificat prin liniuţa 1 din Rectificarea publicată în MOF nr. 765

din 07/09/2006
– Litera e) a fost introdusă prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 127/2008.
Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
Art. 201. – (1) După data aderării României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:
a) dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română

întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
1. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
2. deţine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;
3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru, în

cazul în care persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3;
b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mamă, care sunt distribuite de

filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute la alin. (4);
2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind

evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un impozit

similar acestuia;
4. deţine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minimă de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;
5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la

pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.
(2) Prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice române, respectiv sediilor permanente din România ale unor

persoane juridice străine dintr-un stat membru, în legătură cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.
(3) În aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) stat membru – stat al Uniunii Europene;
b) filială dintr-un stat membru – persoana juridică străină al cărei capital social include şi participaţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. a) pct. 2 şi

lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană juridică română, respectiv de un sediu permanent din România al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru;
c) stat terţ – oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene.
(4) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) pct. 1, formele de organizare pentru persoanele juridice străine sunt:
a) societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca ‘societe anonyme’/’naamloze vennootschap’, ‘societe en commandite par actions’/’commanditaire

vennootschap op aandelen’, ‘societe privee a responsabilite limitee’/’besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘societe cooperative a

responsabilite limitee’/’cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘societe cooperative a responsabilite illimitee’/’cooperatieve

vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid’, ‘societe en nom collectif’/’vennootschap onder firma’, ‘societe en commandite simple’/’gewone commanditaire

vennootschap’, întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene,

supuse impozitului pe profit belgian;
b) societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca ‘aktieselskab’ şi ‘anpartsselskab’; alte societăţi supuse impozitării, conform legii impozitului

pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la

‘aktieselskaber’;
c) societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Kommanditgesellschaft auf Aktien’, ‘Gesellschaft mit beschrankter

Haftung’, ‘Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft’, ‘Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des

offentlichen Rechts’, şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;
IMAGINE
e) societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca ‘sociedad anonima’, ‘sociedad comanditaria por acciones’, ‘sociedad de responsabilidad

limitada’, organsime de drept public care funcţionează în baza legii private; alte entităţi constituite conform legii spaniole, supuse impozitului pe profit

spaniol (‘Impuesto sobre Sociedades’);
f) societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca ‘societe anonyme’, ‘societe en commandite par actions’, ‘societe a responsabilite limitee’,

‘societes par actions simplifiees’, ‘societes d’assurances mutuelles’, ‘caisses d’epargne et de prevoyance’, ‘societes civiles’, care sunt automat supuse

impozitului pe profit, ‘cooperatives’, ‘unions de cooperatives’, întreprinderi publice industriale şi comerciale, precum şi alte societăţi constituite

conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;
g) societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiinţate în baza Legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi

de construcţii înfiinţate în baza Legii asociaţiilor de construcţii şi trusturi bancare de economii, înfiinţate în baza Legii trusturilor bancare de

economii, 1989;
h) societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca ‘societa per azioni’, ‘societa in accomandita per azioni’, ‘societa a responsabilita

limitata’, ‘societa cooperative’, ‘societa di mutua assicurazione’, şi entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în principal

comercială;
i) societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca ‘societe anonyme’, ‘societe en commandite par actions’, ‘societe a responsabilite

limitee’, ‘societe cooperative’, ‘societe cooperative organisee comme une societe anonyme’, ‘association d’assurances mutuelles’, ‘association d’epargne-

pension’ ‘entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des

autres personnes morales de droit public’, şi alte societăţi constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;
j) societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca ‘naamloze vennootschap’, ‘besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘Open

commanditaire vennootschap’, ‘Cooperatie’, ‘onderlinge waarborgmaatschappij’, ‘Fonds voor gemene rekening’, ‘vereniging op cooperatieve grondslag’,

‘vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt’, şi alte societăţi constituite în baza legii olandeze şi supuse

impozitului pe profit olandez;
k) societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Gesellschaft mit beschrankter Haftung’, ‘Versicherungsvereine auf

Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften’, ‘Betriebe gewerblicher Art von Korperschaften des offentlichen Rechts’, ‘Sparkassen’, şi alte

societăţi constituite în baza legii austriece şi supuse impozitului pe profit austriac;
l) societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au o formă comercială şi întreprinderile publice înfiinţate în conformitate cu legea portugheză;
m) societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca ‘osakeyhtyio/aktiebolag’, ‘osuuskunta/andelslag’, ‘saastopankki/sparbank’ and

‘vakuutusyhtio/forsakringsbolag’;
n) societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca as ‘aktiebolag’, ‘forsakringsaktiebolag’, ‘ekonomiska foreningar’, ‘sparbanker’, ‘omsesidiga

forsakringsbolag’;
o) societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
p) societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind Statutul societăţii europene (SE) şi a

Directivei 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi

asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative

Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea

angajaţilor;
q) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca ‘akciova spolec nost’, ‘spolecnost s rucenim omezenym’;
r) societăţile înfiinţate în baza legii estoniene, cunoscute ca ‘taisuhing’, usaldusuhing’, ‘osauhing’, ‘aktsiaselts’, ‘tulundusuhistu’;
IMAGINE
ş) societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca ‘akciju sabiedriba’, ‘sabiedriba ar ierobezotu atbildibu’;
t) societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene;
ţ) societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca ‘kozkereseti tarsasag’, ‘beteti tarsasag’, ‘kozos vallalat’, ‘korlatolt felelossegu tarsasag’,

‘reszvenytarsasag’, ‘egyesules’, ‘kozhasznu tarsasag’, ‘szovetkezet’;
u) societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca ‘Kumpaniji ta’ ‘Responsabilita Limitata’, ‘Socjetajiet en commandite li l-kapital taghhom

maqsum f’azzjonijiet’;
v) societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca ‘spolka akcyjna’, ‘spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia’;
w) societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca ‘delniska druzba’, ‘komanditna druzba’, ‘druzba z omejeno odgovornostjo’;
x) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca ‘akciova spolocnost’, ‘spolocnost’ s rucenim obmedzenym’, ‘komanditna spolocnost’.
(5) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/435/CEE privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor

acestora din diferite state membre, amendată prin Directiva 2003/123/CE a Consiliului.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 9 din Legea nr. 343/2006.
Cheltuieli
Art. 21. – (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri

impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor

profesionale;
c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de

asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi

costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi

bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte

bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
e) cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice

asimilate acestora, stabilite prin norme;
f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat

negocierii contractului colectiv de muncă;
h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri,

editarea de materiale informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de

vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al

calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.
(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor

aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal

stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 –

Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru

înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau

unităţi aflate în administrarea contribuabililor; grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă

până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au

sub patronaj. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în

vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor

pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au

suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de

plasament;
d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul

Ministerului Finanţelor Publice;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) Abrogat.
g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută la art. 22;
h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 24;
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un

an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru

fiecare participant;
l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea

are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;
m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în

scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;
n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai

persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuţii. Pentru a fi deductibile

fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent,

precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele

persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale.

Amenzile, dobânzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente

şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei

impuneri.
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au

fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră

sub incidenţa acestor
prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite

prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost

impozitată prin reţinere la sursă;
e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate

contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării

operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi,

peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum

şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora.

Excepţia nu se aplică pentru cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a titlurilor de participare tranzacţionate pe piaţa autorizată şi

supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 20 lit. c);
j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform

titlului III;
l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea

prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia

celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul

sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art.

22, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situaţii decât cele prevăzute la

art. 21 alin. (2) lit. n). În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora

scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări

şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele

aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
1. este în limita a 30/00 din cifra de afaceri;
2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor,

achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de

specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;
r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a

fost suspendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
s) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de

contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m);
ş) cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o

descreştere a valorii acestora.
(5) Regia Autonomă «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» deduce la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:
a) cheltuielile reprezentând diferenţa dintre sumele cuvenite pe bază de contract de prestări de servicii cu Senatul, Camera Deputaţilor, Administraţia

Prezidenţială, Guvernul României şi Curtea Constituţională pentru plata activităţii de reprezentare şi protocol şi cheltuielile înregistrate efectiv de

regie;
b) cheltuielile efectuate, în condiţiile legii, pentru asigurarea administrării, păstrării integrităţii şi protejării imobilului «Palat Elisabeta» din

domeniul public al statului;
c) Abrogat.
(6) Compania Naţională «Imprimeria Naţională» – S.A. deduce la calculul profitului impozabil cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de

şedere temporară/permanentă pentru cetăţenii străini, în condiţiile reglementărilor legale.
__________
Literele c), i), j) şi n) de la alin. (2) au fost modificate prin art. I pct. 9 din O.G. nr. 83/2004.
– Litera c) de la alin. (3) a fost modificată prin art. I pct. 10 din O.G. nr. 83/2004.
– Literela e) de la alin. (3) a fost modificată prin art. I pct. 11 din O.G. nr. 83/2004.
– Literele b), o) şi p) de la alin. (4) au fost modificate prin art. I pct. 12 din O.G. nr. 83/2004.
– Litera r) de la alin. (4) a fost introdusă prin art. I pct. 121 din O.G. nr. 83/2004, astfel cum a fost completat de Legea de aprobare nr. 494/2004.
– Litera f) de la alin. (3) a fost abrogată prin art. I pct. 12 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Litera s) de la alin. (4) a fost introdusă prin art. I pct. 13 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatul (5) a fost introdus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 203/2005.
– Literele b), şi c) de la alin. (3) au fost modificate prin art. I pct. 11 din Legea nr. 343/2006.
– Literele c), m), p) şi s) de la alin. (4) au fost modificate prin art. I pct. 12 din Legea nr. 343/2006, astfel cum a fost modificat prin liniuţa 2 din

Rectificarea publicată în MOF nr. 765 din 07/09/2006
– Litera e) de la alin. (2) şi litera l) de la alin. (3) au fost modificate prin art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera i) de la alin. (4) a fost modificată prin art. I pct. 9 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera ş) de la alin. (4) a fost introdusă prin art. I pct. 10 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera c) de la alin. (5) a fost abrogată prin art. IX din O.U.G. nr. 94/2008.
– Alineatul (6) a fost introdus prin art. IX din O.U.G. nr. 94/2008.
– Literele j) şi k) de la alin. (3) au fost modificate prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 127/2008.
– Litera h) de la alin. (4) a fost modificată prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 127/2008.
Provizioane şi rezerve
Art. 22. – (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se

scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social

subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea

pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin

excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se

privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar

sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;
c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data

de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i),

care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare şi funcţionare, de către instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare

înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a României, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;
e) Abrogat;
f) Abrogat;
g) Abrogat;
h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei

de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care

rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării;
i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele

prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin

care se atestă această situaţie;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri, constituite de contribuabilii care desfăşoară activităţi de

depozitare a deşeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare

cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a

componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(2) Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi să înregistreze în evidenţa contabilă şi

să deducă provizoane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1%

aplicate asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.
(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m,

cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului

este de 10%, aplicată asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate, pe toată perioada exploatării petroliere.
(4) Regia Autonomă “Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru

diferenţa dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de rută aeriană şi costurile efective ale activităţii de rută aeriană, care este

utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depăşesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.
(5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau

anularea este datorată modificării destinaţiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanţi sub orice formă,

lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un

provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.
(6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau

pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit

şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere, de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitării rezervele de

influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare –

persoane juridice române şi sucursalele băncilor străine, care îşi desfăşoară activitatea în România.
(7) În înţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8) Provizioanele constituite pentru creanţele asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili înainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile în

limitele prevăzute la alin. (1) lit. c), în situaţia în care creanţele respective îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) nu sunt garantate de altă persoană;
b) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
c) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) creanţa este deţinută asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisă procedura falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se

atestă această situaţie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanţa respectivă.
__________
Alineatul (6) a fost modificat prin liniuţa 1 din Rectificarea publicată în MOf. nr. 112 din 06.02.2004.
– Litera g) de la alin. (1) a fost abrogată prin art. I pct. 13 din O.G. nr. 83/2004.
– Litera k) de la alin. (1) a fost introdusă prin art. I pct. 131 din O.G. nr. 83/2004, astfel cum a fost completat de Legea de aprobare nr. 494/2004.
– Alineatul (8) a fost introdus prin art. I pct. 14 din O.G. nr. 83/2004.
– Litera d) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 13 din Legea nr. 343/2006.
– Literele e) şi f) de la alin. (1) au fost abrogate prin art. I pct. 14 din Legea nr. 343/2006.
– Litera h) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 15 din Legea nr. 343/2006.
– Litera l) de la alin. (1) a fost introdusă prin art. I pct. 16 din Legea nr. 343/2006.
Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar
Art. 23. – (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul

de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor

existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi

împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2) În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar

sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, în condiţiile alin. (1), până la deductibilitatea integrală a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi

tratată ca o cheltuială cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitei prevăzute la alin. (1). Cheltuielile din

diferenţele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de

îndatorare a capitalului.
(4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare

şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române

sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor

admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi
b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent

anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară

activitatea în România, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor de credit, precum şi

instituţiilor financiare nebancare.
(8) În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică

prin luarea în considerare a capitalului propriu.
__________
Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 141 din O.G. nr. 83/2004, astfel cum a fost completat de Legea de aprobare nr. 494/2004.
– Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 15 din O.G. nr. 83/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 494/2004.
– Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 16 din O.G. nr. 83/2004.
– Alineatul (5) a fost modificat prin art. I pct. 18 din O.G. nr. 83/2004.
– Alineatele (4) şi (7) au fost modificate prin art. I pct. 17 din Legea nr. 343/2006.
Amortizarea fiscală
Art. 24. – (1) Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se

recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în

vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de

cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în

care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a

extracţiei în subteran şi la suprafaţă;
d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi

care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări

ale bunurilor aflate în proprietate publică;
f) amenajările de terenuri.
(4) Nu reprezintă active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele împădurite;
b) tablourile şi operele de artă;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;
e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor.
(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege:
a) costul de achiziţie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b) costul de producţie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de către contribuabil;
c) valoarea de piaţă, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:
a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale

acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.
(7) În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix

amortizabil.
Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.
(8) În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii

următori:
a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(9) În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare

rămasă a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci de comerţ sau fabrică şi alte valori similare, precum şi cheltuielile

de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe

perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin

intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau

accelerată.
(11) Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune;
b) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală

de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz;
c) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a efectuat

investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz;
d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;
e) amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe

minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări

după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă

minerală utilă.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:
1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertă;
2. din 10 în 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice, pentru cele

achiziţionate după data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea locuinţei;
h) numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n).
(12) Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenţie amortizabile şi care au dedus cheltuieli de amortizare

reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenţie,

până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaţia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egală cu jumătate din

durata lor normală de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculează şi se stabilesc

dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii.
(13) Pentru investiţiile realizate în parcurile industriale până la data de 31 decembrie 2006 se acordă o deducere suplimentară din profitul impozabil, în

cotă de 20% din valoarea investiţiilor în construcţii sau a reabilitărilor de construcţii, infrastructură internă şi de conexiune la reţeaua publică de

utilităţi, ţinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea şi duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile.

Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (12) nu pot beneficia de facilităţile prevăzute în prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recuperează în

rate egale pe o perioadă de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziţionării oricărui drept de exploatare a

resurselor naturale se recuperează pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperată raportată la valoarea totală estimată

a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile

rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea

fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenţiată în sold la data de 31

decembrie 2003 amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare

aplicate până la această dată.
(16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi înfiinţării şi funcţionării

cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot recupera aceste cheltuieli

prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(17) În cazul unei imobilizări corporale cu o valoare de intrare mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru

deducerea cheltuielilor aferente imobilizării sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului

articol.
(18) Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau ambalaje, care circulă între contribuabil şi clienţi, se recuperează prin deduceri

de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menţine dreptul de proprietate asupra containerelor

sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele privind clasificaţia şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
(20) Abrogat.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu

adâncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor petroliere, a căror durată de

folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală

utilă, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investiţiilor în curs, imobilizărilor corporale şi necorporale efectuate pentru operaţiunile

petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât şi în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate la

sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a

României pentru ultima zi a fiecărui exerciţiu financiar.
(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, nu se aplică la calculul profitului impozabil, cu excepţia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) şi ale art. 8 din aceeaşi lege.
__________
Litera a) de la alin. (2) a fost modificată prin liniuţa 2 din Rectificarea publicată în MOf. nr. 112 din 06.02.2004.
– Alineatul (10) a fost modificat prin art. I pct. 19 din O.G. nr. 83/2004.
– Alineatul (12) a fost modificat prin art. I pct. 14 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatul (15) a fost modificat prin art. I pct. 18 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (20) a fost abrogat prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 106/2007.
Contracte de leasing
Art. 25. – (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaţional,

locatorul are această calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul

leasingului operaţional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing).
Pierderi fiscale
Art. 26. – (1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani

consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit

prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-

înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.
(3) În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului

permanent în România.
(4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1),

respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada

cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se

recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la

fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
__________
Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 91/2008.
– Alineatul (5) a fost introdus prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 91/2008.
Reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de participare
Art. 27. – (1) În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la această persoană juridică se

aplică următoarele reguli:
a) contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu şi al prevederilor titlului III;
b) valoarea fiscală a activelor primite de persoana juridică este egală cu valoarea fiscală a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egală cu valoarea fiscală a activelor aduse drept

contribuţie de către persoana respectivă.
(2) Distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanţii săi, fie sub formă de dividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare,

se tratează ca transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevăzute la alin. (3).
(3) Prevederile prezentului articol se aplică următoarelor operaţiuni de reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală sau

evitarea plăţii impozitelor:
a) fuziunea între două sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la oricare persoană juridică care fuzionează primesc titluri de

participare la persoana juridică succesoare;
b) divizarea unei persoane juridice române în două sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la persoana juridică iniţială

beneficiază de o distribuire proporţională a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;
c) achiziţionarea de către o persoană juridică română a tuturor activelor şi pafsivelor aparţinând uneia sau mai multor activităţi economice ale altei

persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;
d) achiziţionarea de către o persoană juridică română a minimum 50% din titlurile de participare la altă persoană juridică română, în schimbul unor titluri

de participare la persoana juridică achizitoare şi, dacă este cazul, a unei plăţi în numerar care nu depăşeşte 10% din valoarea nominală a titlurilor de

participare emise în schimb.
(4) În cazul operaţiunilor de reorganizare prevăzute la alin. (3) se aplică următoarele reguli:
a) transferul activelor şi pasivelor nu se tratează ca un transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu;
b) schimbul unor titluri de participare deţinute la o persoană juridică română cu titluri de participare la o altă persoană juridică română nu se tratează ca

transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu şi al titlului III;
c) distribuirea de titluri de participare în legătură cu divizarea unei persoane juridice române nu se tratează ca dividend;
d) valoarea fiscală a unui activ sau pasiv, aşa cum este prevăzut la lit. a), este egală, pentru persoana care primeşte un astfel de activ, cu valoarea

fiscală pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;
e) amortizarea fiscală pentru orice activ prevăzut la lit. a) se determină în continuare în conformitate cu regulile prevăzute la art. 24, care s-ar fi

aplicat de persoana care a transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc;
f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se consideră o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), dacă un alt

contribuabil le preia şi le menţine la valoarea avută înainte de transfer;
g) valoarea fiscală a titlurilor de participare prevăzute la lit. b), care sunt primite de o persoană, trebuie să fie egală cu valoarea fiscală a titlurilor

de participare care sunt transferate de către această persoană;
h) valoarea fiscală a titlurilor de participare prevăzute la lit. c), care au fost deţinute înainte de a fi distribuite, se alocă între aceste titluri de

participare şi titlurile de participare distribuite, proporţional cu preţul de piaţă al titlurilor de participare, imediat după distribuire.
(5) Dacă o persoană juridică română deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare la o altă persoană juridică română

care transferă active şi pasive către prima persoană juridică, printr-o operaţiune prevăzută la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se

consideră transfer impozabil.
(6) Abrogat.
(7) În înţelesul prezentului articol, valoarea fiscală a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizată pentru calculul

amortizării şi al câştigului sau pierderii, în înţelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.
__________
Alineatul (5) a fost modificat prin art. I pct. 19 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (6) a fost abrogat prin art. I pct. 20 din Legea nr. 343/2006.
Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor parţiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din

diferite state membre ale Uniunii Europene
Art. 271. – (1) Prevederile prezentului articol se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană.
(2) Prevederile prezentului articol se aplică operaţiunilor de fuziune, divizare, divizare parţială, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni în

care sunt implicate societăţi din două sau mai multe state membre.
(3) În sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. fuziune – operaţiunea prin care:
a) una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către o altă societate

existentă, în schimbul emiterii către participanţii lor a titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi şi, dacă este cazul, al

plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
b) două sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor unei alte societăţi

care se înfiinţează, în schimbul emiterii către participanţii lor a unor titluri de participare reprezentând capitalul noii societăţi şi, dacă este cazul, a

plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
c) o societate, în momentul dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către societatea care deţine toate titlurile de

participare ce reprezintă capitalul său;
2. divizare – operaţiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către

două sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proporţionalitate, de titluri de

participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa

valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;
3. divizare parţială – operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, una sau mai multe ramuri de activitate, către una sau mai multe

societăţi existente ori nouînfiin ţate, lăsând cel puţin o ramură de activitate în compania cedentă, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de

proporţionalitate, titlurile de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din

valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;
4. active şi pasive transferate – activele şi pasivele societăţii cedente care, în urma fuziunii, divizării sau divizării parţiale, sunt integrate unui sediu

permanent al societăţii beneficiare, situat în statul membru al societăţii cedente, şi care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate în

calcul la stabilirea bazei de impozitare;
5. transfer de active – operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activităţii sale către

altă societate, în schimbul transferării titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare;
6. schimb de acţiuni – operaţiunea prin care o societate dobândeşte o participaţie în capitalul altei societăţi în aşa fel încât dobândeşte majoritatea

drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare în societatea respectivă, în schimbul emiterii către participanţii acesteia din urmă, în

schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală

sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;
7. societate cedentă – societatea care îşi transferă activele şi pasivele ori care transferă totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activităţii

sale;
8. societate beneficiară – societatea care primeşte activele şi pasivele sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societăţii

cedente;
9. societate achiziţionată – societatea în care altă societate deţine o participaţie, în urma unui schimb de titluri de participare;
10. societate achizitoare – societatea care achiziţionează o participaţie, din acţiunile unei societăţi, în urma unui schimb de titluri de participare;
11. ramură de activitate – totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o

activitate independentă, adică o entitate capabilă să funcţioneze prin propriile mijloace;
12. societate dintr-un stat membru – orice societate care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are una dintre formele de organizare prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu;
b) în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată ca avându-şi sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei încheiate

cu un stat terţ privind evitarea dublei impuneri, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
c) plăteşte impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni ori exceptări.
(4) Operaţiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenţa dintre preţul de piaţă al elementelor din activ şi pasiv

transferate şi valoarea lor fiscală.
(5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică numai dacă compania beneficiară calculează amortizarea şi orice câştig sau pierdere, aferente activelor şi pasivelor

transferate, în concordanţă cu dispoziţiile care ar fi fost aplicate companiei cedente dacă fuziunea, divizarea sau divizarea parţială nu ar fi avut loc.
(6) În cazul în care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabilă de către societatea cedentă şi nu provin de la

sediile permanente din străinătate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de deducere, de către sediul permanent al societăţii

beneficiare situat în România, societatea beneficiară asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente.
(7) Referitor la operaţiunile menţionate la alin. (2), în situaţia în care societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit

prezentului titlu, aceasta nu se recuperează de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România.
(8) Atunci când o societate beneficiară deţine o participaţie la capitalul societăţii cedente, veniturile societăţii beneficiare provenite din anularea

participaţiei sale nu se impozitează în cazul în care participaţia societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este mai mare de 15%, respectiv

10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009.
(9) În cazul schimbului de acţiuni se aplică următoarele:
a) atribuirea, în cazul fuziunii, divizării sau al unui schimb de acţiuni, a titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare ori

achizitoare unui participant al societăţii cedente sau achiziţionate, în schimbul unor titluri reprezentând capitalul acestei societăţi, nu reprezintă

transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III;
b) atribuirea, în cazul divizării parţiale, a titlurilor de participare ale societăţii cedente, reprezentând capitalul societăţii beneficiare, nu reprezintă

transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III;
c) dispoziţiile lit. a) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o valoare fiscală mai mare decât valoarea pe care

acestea o aveau înainte de fuziune, divizare sau schimb de acţiuni;
d) dispoziţiile lit. b) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite şi celor deţinute în compania cedentă o valoare fiscală

mai mare decât valoarea titlurilor deţinute la societatea cedentă înainte de divizarea parţială;
e) profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioară a titlurilor de participare se impozitează potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale

titlului III, după caz;
f) expresia valoare fiscală reprezintă valoarea ce este utilizată pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, în scopul determinării venitului impozabil

ori aportului de capital al unui participant al societăţii;
(10) Dispoziţiile alin. (4)-(9) se aplică şi transferului de active.
(11) Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când fuziunea, divizarea, divizarea parţială, transferul de active sau schimbul de acţiuni:
a) are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda şi evaziunea fiscală. Faptul că una dintre operaţiunile prevăzute la alin. (2)

nu este îndeplinită din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau raţionalizarea activităţilor societăţilor participante la operaţiune, poate

constitui o prezumţie că operaţiunea are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale frauda şi evaziunea fiscală;
b) are drept efect faptul că o societate, implicată sau nu în operaţiune, nu mai îndeplineşte condiţiile necesare reprezentării angajaţilor în organele de

conducere ale societăţii, în conformitate cu acordurile în vigoare înainte de operaţiunea respectivă. Această prevedere se aplică în măsura în care în

societăţile la care face referire prezentul articol nu se aplică dispoziţiile comunitare care conţin norme echivalente privind reprezentarea angajaţilor în

organele de conducere ale societăţii.
(12) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizărilor şi transferului activelor şi

schimburilor de valori mobiliare între companii ale unor state membre diferite, amendată prin Directiva 2005/19/CE.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 21 din Legea nr. 343/2006.
Asocieri fără personalitate juridică
Art. 28. – (1) În cazul unei asocieri fără personalitate juridică, veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, corespunzător cotei

de participare în asociere.
(2) Orice asociere fără personalitate juridică dintre persoane juridice străine, care îşi desfăşoară activitatea în România, trebuie să desemneze una din

părţi care să îndeplinească obligaţiile ce îi revin fiecărui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnată este responsabilă pentru:
a) înregistrarea asocierii la autoritatea fiscală competentă, înainte ca aceasta să înceapă să desfăşoare activitate;
b) conducerea evidenţelor contabile ale asocierii;
c) plata impozitului în numele asociaţilor, conform art. 34 alin. (1);
d) depunerea unei declaraţii fiscale trimestriale la autoritatea fiscală competentă, care să conţină informaţii cu privire la partea din veniturile şi

cheltuielile asocierii care este atribuibilă fiecărui asociat, precum şi impozitul care a fost plătit la buget în numele fiecărui asociat;
e) furnizarea de informaţii în scris, către fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile şi cheltuielile asocierii care îi este atribuibilă acestuia,

precum şi la impozitul care a fost plătit la buget în numele acestui asociat.
(3) Într-o asociere fără personalitate juridică între două sau mai multe persoane juridice române, veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie

fiecărui asociat, corespunzător cotei de participare din asociere.
(4) Într-o asociere fără personalitate juridică cu o persoană juridică străină şi/sau cu persoane fizice nerezidente, precum şi cu persoane fizice române,

persoana juridică română trebuie să îndeplinească obligaţiile ce îi revin fiecărui asociat, potrivit prezentului titlu.
__________

Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 22 din O.G. nr. 83/2004.
– Alineatul (4) a fost introdus prin art. I pct. 23 din O.G. nr. 83/2004.
CAPITOLUL III Aspecte fiscale internaţionale
Veniturile unui sediu permanent
Art. 29. – (1) Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligaţia de a plăti impozitul pe

profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
(2) Profitul impozabil se determină în conformitate cu regulile stabilite în cap. II al prezentului titlu, în următoarele condiţii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile.
(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la

stabilirea preţului de piaţă al unui transfer făcut între persoana juridică străină şi sediul său permanent. Atunci când sediul permanent nu deţine o factură

pentru cheltuielile alocate lui de către sediul său principal, celelalte documente justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a

costurilor şi alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile preţurilor de transfer.
(4) Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal al persoanei juridice străine prevăzute la alin. (1) trebuie

să înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscală competentă.
__________
Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 24 din O.G. nr. 83/2004.
– Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 83/2004.
Venituri obţinute de persoanele juridice străine din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare
Art. 30. – (1) Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de

participare deţinute la o persoană juridică română au obligaţia de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
(11) În perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, nu se impozitează profitul obţinut de persoanele juridice străine din tranzacţionarea pe piaţa

autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.
(2) Veniturile din proprietăţile imobiliare situate în România includ următoarele:
a) veniturile din închirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România;
b) câştigul din vânzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricăror drepturi legate de proprietatea imobiliară situată în România;
c) câştigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică, dacă minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei

juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în România;
d) veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv câştigul din vânzarea-cesionarea oricărui drept aferent acestor

resurse naturale.
(3) Orice persoană juridică străină care obţine venituri dintr-o proprietate imobiliară situată în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de

participare deţinute la o persoană juridică română are obligaţia de a plăti impozit pe profit, potrivit art. 34, şi de a depune declaraţii de impozit pe

profit, potrivit art. 35. Orice persoană juridică străină poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste obligaţii.
(4) Orice persoană juridică română sau persoană juridică străină cu sediul permanent în România, care plăteşte veniturile prevăzute la alin. (1), către o

persoană juridică străină, are obligaţia de a reţine impozitul calculat din veniturile plătite şi de a vira impozitul reţinut la bugetul de stat.
(5) Abrogat.
(6) Prevederile art. 119 se aplică oricărei persoane care are obligaţia să reţină impozit, în conformitate cu prezentul articol.
__________
Alineatul (5) a fost abrogat prin art. I pct. 15 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatul (11) a fost introdus prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 127/2008.
Credit fiscal
Art. 31. – (1) Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu

reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie

indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit

pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu

sau la venitul obţinut din statul străin.
(3) Impozitul plătit unui stat străin este dedus, numai dacă persoana juridică română prezintă documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din

care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.
(4) Abrogat.
(5) Abrogat.
__________
Alineatele (4) şi (5) au fost abrogate prin art. I pct. 26 din O.G. nr. 83/2004.
Pierderi fiscale externe
Art. 32. – (1) Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent din străinătate este deductibilă doar din veniturile obţinute din străinătate.
(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din străinătate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile

neacoperite se reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
CAPITOLUL IV Reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participare
__________
Capitolul IV a fost abrogat prin art. I pct. 16 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
Reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participare
Art. 33. – Abrogat.
__________
Articolul a fost abrogat, ca urmare a abrogării capitolului din care face parte, art. I pct. 16 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin

Legea de aprobare nr. 163/2005.
CAPITOLUL V Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale
Plata impozitului
Art. 34. – (1) Plata impozitului se face astfel:
a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia

de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului

anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. Termenul până la care se efectuează plata

impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 35 alin. (1);
b) contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a), au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial până la data de 25 inclusiv a

primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, dacă în prezentul articol nu se prevede altfel. Începând cu anul 2010, aceşti

contribuabili urmează să aplice sistemul plăţilor anticipate prevăzut pentru contribuabilii menţionaţi la lit. a).
(2) În cazul asocierilor fără personalitate juridică, impozitul datorat de către contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) şi reţinut de către

persoana juridică responsabilă se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra părţii din profiturile asocierii, care este atribuibilă fiecărui asociat.

Persoana responsabilă are obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru

care se distribuie rezultatul asocierii.
(3) Contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. d) au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare trimestrului.
(4) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru

care se calculează impozitul.
(5) Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti

impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
(6) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) au obligaţia de a declara şi efectua trimestrial plăţi anticipate, în contul impozitului pe profit anual,

în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului

anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este

impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel

an.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) nou-înfiinţaţi, înfiinţaţi în cursul anului precedent sau care la

sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală, precum şi cei care în anul precedent au fost plătitori de impozit pe veniturile

microîntreprinderilor efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului

contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată. În cazul contribuabililor care în anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata

impozitului pe profit, conform legii, iar în anul pentru care se calculează şi se efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale

respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform

declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a), care înregistrează pierdere contabilă la sfârşitul unui

trimestru, nu mai au obligaţia de a efectua plata anticipată stabilită pentru acel trimestru.
(9) Declararea, regularizarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2006, în cazul contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) lit. a), se

efectuează până la data de 31 martie 2007.
(10) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b) plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al

aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind

impozitul pe profit prevăzut la art. 35 alin. (1).
(11) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b), care definitivează până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, depun

declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.
(12) Persoanele juridice care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligaţia să depună, prin excepţie de la prevederile art. 35 alin. (1),

declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la data depunerii situaţiilor financiare la registrul comerţului.
(13) Obligaţiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Impozitul pe profit datorat pentru anul 2006 de către regiile

autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi de către societăţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene

sunt acţionari majoritari se declară, se regularizează şi se plăteşte la bugetele locale respective, până la data de 31 martie 2007.
Dobânzile/majorările de întârziere şi amenzile înregistrate de către regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi

de către societăţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari se datorează şi se plătesc potrivit legii.
(131) Prin excepţie de la prevederile alin. (13), impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere şi amenzile datorate de regiile autonome din

subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi cele datorate de societăţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt

acţionari majoritari, care realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaţionale, în baza unor

acorduri/contracte de împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective până la sfârşitul anului

fiscal în care se încheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de împrumut.
(14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflaţie necesar pentru actualizarea plăţilor anticipate se comunică, prin ordin al

ministrului finanţelor publice, până la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 22 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (131) a fost introdus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 110/2006.
– Litera b) de la alin. (1) şi alineatul (7) au fost modificate prin art. I pct. 12 din O.U.G. nr. 106/2007.
Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit
Art. 35. – (1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 15 aprilie inclusiv a anului următor.
(2) Abrogat.
(3) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
__________
Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 23 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (2) a fost abrogat prin art. I pct. 13 din O.U.G. nr. 106/2007.
CAPITOLUL VI Reţinerea impozitului pe dividende
Declararea şi reţinerea impozitului pe dividende
Art. 36. – (1) O persoană juridică română care plăteşte dividende către o persoană juridică română are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească

impozitul pe dividende, reţinut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română.
(3) Impozitul pe dividende care trebuie reţinut se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se

plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale,

impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă

beneficiarul dividendelor deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe

o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană.
(5) Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică şi asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investiţii.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 24 din Legea nr. 343/2006.
CAPITOLUL VII Dispoziţii tranzitorii şi finale
Pierderi fiscale din perioadele de scutire
Art. 37. – Orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile

impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscală netă este diferenţa dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire şi profitul impozabil

total în aceeaşi perioadă.
Dispoziţii tranzitorii
Art. 38. – (1) În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zonă defavorizată, scutirea de

impozit pe profitul aferent investiţiilor noi se aplică în continuare pe perioada existenţei zonei defavorizate.
(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investiţii înainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de

facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”, republicată, cu

modificările ulterioare, şi care continuă investiţiile conform ordonanţei menţionate, beneficiază în continuare de deducerea din profitul impozabil a

cheltuielilor distinct evidenţiate, făcute cu investiţiile respective, fără a depăşi data de 31 decembrie 2006.
(3) Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în zona liberă pe bază de licenţă şi care până la data de 1 iulie 2002 au realizat investiţii în zona

liberă, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrătoare, în valoare de cel puţin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiază de scutire de la

plata impozitului pe profit, în continuare, până la data de 31 decembrie 2006. Dispoziţiile prezentului alineat nu se mai aplică în situaţia în care survin

modificări în structura acţionariatului contribuabilului. În înţelesul prezentului alineat, modificare de acţionariat în cazul societăţilor cotate se

consideră a fi o modificare a acţionariatului în proporţie de mai mult de 25% din numărul acţiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.
(4) Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obţin venituri din activităţi desfăşurate pe bază de licenţă într-o zonă liberă au obligaţia de a

plăti impozit pe profit în cotă de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.
(5) Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerată sau de deducerea prevăzută la art.

24 alin. (12).
(6) Unităţile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi

încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare, sunt scutite de la

plata impozitului pe profit dacă minimum 75% din sumele obţinute prin scutire se reinvestesc în vederea achiziţiei de echipament tehnologic, maşini, utilaje,

instalaţii şi/sau pentru amenajarea locurilor de muncă protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplică până la data de 31 decembrie 2006.
(7) Contribuabilii direct implicaţi în producţia de filme cinematografice, înscrişi ca atare în Registrul cinematografic, beneficiază, până la data de 31

decembrie 2006, de:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-părţi din profitul brut reinvestit în domeniul cinematografiei;
b) reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20%, în cazul în care se creează noi locuri de muncă şi se asigură creşterea numărului scriptic de

angajaţi, cu cel puţin 10% faţă de anul financiar precedent.
(8) Societatea Naţională “Nuclearelectrica” – S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2010, în condiţiile

în care profitul este utilizat exclusiv pentru finanţarea lucrărilor de investiţii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă-Unitatea 2, potrivit

legii.
(9) Societatea Comercială «Automobile Dacia» – S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2006.
(10) Societatea Comercială «Sidex» – S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2004.
(11) Compania Naţională “Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni” – S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit până la data de 31

decembrie 2006.
(12) La calculul profitului impozabil, următoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006:
a) veniturile realizate din activităţile desfăşurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă-Unitatea 2, până la punerea în funcţiune a

acestuia;
b) veniturile realizate din aplicarea unei invenţii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani

de la prima aplicare, calculaţi de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13) Pentru investiţiile directe cu impact semnificativ în economie, realizate până la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o

cotă suplimentară de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculează în luna în care se realizează investiţia. În situaţia în care se realizează pierdere

fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26. Pentru investiţiile realizate se poate calcula amortizare accelerată, cu excepţia

investiţiilor în clădiri. Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).
(14) Facilităţile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative menţionate în prezentul articol, precum şi cele care decurg din alte acte

normative date în aplicarea acestora rămân în vigoare până la termenele şi în condiţiile stipulate de acestea.
__________
– Alineatele (3) şi (9) au fost modificate prin art. I pct. 30 din O.G. nr. 83/2004.
– Alineatele (1) şi (11) au fost modificate prin art. I pct. 301 din O.G. nr. 83/2004, astfel cum a fost completat de Legea de aprobare nr. 494/2004.
– Alineatul (10) a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 123/2004.
ANEXĂ
__________
Anexa a fost introdusă prin art. I pct. 25 din Legea nr. 343/2006.
LISTA SOCIETĂŢILOR la care se face referire în art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a)
a) societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societăţii europene (SE) şi a

Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi

asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative

Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea

angajaţilor;
b) societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca ‘societe anonyme’/’naamloze vennootschap’, ‘societe en commandite par actions’/’commanditaire

vennootschap op aandelen’, ‘societe privee a responsabilite limitee’/’besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘societe cooperative a

responsabilite limitee’/’cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘societe cooperative a responsabilite illimitee’/’cooperatieve

vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid’, ‘societe en nom collectif’/’vennootschap onder firma’, ‘societe en commandite simple’/’gewone commanditaire

vennootschap’, întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene,

supuse impozitului pe profit belgian;
c) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca ‘akciova spolecnost’, ‘spolecnost s rucenim omezenym’;
d) societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca ‘aktieselskab’ şi ‘anpartsselskab’; alte societăţi supuse impozitării conform legii impozitului

pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la

‘aktieselskaber’;
e) societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Kommanditgesellschaft auf Aktien’, ‘Gesellschaft mit beschrankter

Haftung’, ‘Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft’, ‘Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des

offentlichen Rechts’, şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;
f) societăţile înfiinţate în baza legii estoniene ca ‘taisuhing’, ‘usaldusuhing’, ‘osauhing’, ‘aktsiaselts’, ‘tulundusuhistu’;
IMAGINE
h) societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca ‘sociedad anonima’, ‘sociedad comanditaria por acciones’, ‘sociedad de responsabilidad

limitada, organisme de drept public care funcţionează în baza legii private;
i) societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca ‘societe anonyme’, ‘societe en commandite par actions’, ‘societe a responsabilite limitee’,

‘societes par actions simplifiees’, ‘societes d’assurances mutuelles’, ‘caisses d’epargne et de prevoyance’, ‘societes civiles’, care sunt automat supuse

impozitului pe profit, ‘cooperatives’, ‘unions de cooperatives’, întreprinderi publice industriale şi comerciale şi alte societăţi constituite conform legii

franceze, supuse impozitului pe profit francez;
j) societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiinţate pe baza legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi

de construcţii, înfiinţate pe baza legii asociaţiilor de construcţii, şi trusturile bancare de economii, înfiinţate pe baza legii trusturilor bancare de

economii, 1989;
k) societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca ‘societa per azioni’, ‘societa in accomandita per azioni’, ‘societa a responsibilita

limitata’, ‘societa cooperative’, ‘societa di mutua assircurazione’, şi entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în principal

comercială;
IMAGINE
m) societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca ‘akciju sabiedriba’, ‘sabiedriba ar ierobezotu atbildibu’;
n) societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene;
o) societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca ‘societe anonyme’, ‘societe en commandite par actions’, ‘societe a responsabilite

limitee’, ‘societe cooperative’, ‘societe cooperative organisee comme une societe anonyme’, ‘association d’assurances mutuelles’, ‘association d’epargne-

pension’, ‘entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des

autres personnes morales de droit public’, şi alte societăţi constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;
p) societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca ‘kozkereseti tarsasag’, ‘beteti tarsasag’, ‘kozos vallalat’, ‘korlatolt felelo ssegu tarsasag’,

‘reszvenytarsasag’, ‘egyesules’, ‘kozhasznu tarsasag’, ‘szovetkezet’;
q) societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca ‘Kumpaniji ta’ Responsabilita Limitata’, ‘Socjetajiet en commandite li l-kapital taghhom maqsum

f’azzjonijiet’;
r) societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca ‘naamloze vennnootschap’, ‘besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘Open

commanditaire vennootschap’, ‘Cooperatie’, ‘onderlinge waarborgmaatschappij’, ‘Fonds voor gemene rekening’, ‘Vereniging op cooperatieve grondslag’,

‘vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt’, şi alte societăţi constituite în baza legii olandeze şi supuse

impozitului pe profit olandez;
s) societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Gesellschaft mit beschrankter Haftung’, ‘Erwerbs- und

Wirtschaftsgenossenschaften’;
ş) societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca ‘spolka akcyjna’, ‘spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia’;
t) societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au formă comercială, precum şi alte entităţi a căror activitate este de natură comercială sau

industrială, înregistrate potrivit legii portugheze;
ţ) societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca ‘delniska druzba’, ‘komanditna druzba’, ‘druzba z omejeno odgovornostjo’;
u) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca ‘akciova spolocnost’, ‘spolocnost’ s rucenim obmedzenym’, ‘komanditna spolocnost’;
v) societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca ‘osakeyhtio/aktiebolag’, ‘osuuskunta/andelslag’, ‘saastopankki/sparbank’ and

‘vakuutusyhtio/forsakringsbolag’;
w) societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca ‘aktiebolag’, ‘forsakringsaktiebolag’, ‘ekonomiska foreningar’, ‘sparbanker’, ‘omsesidiga

forsakringsbolag’;
x) societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
TITLUL III Impozitul pe venit
__________
Titlul III, ce conţine art. 39-95, a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Contribuabili
Art. 39. – Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 89.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 40. – (1) Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), numai veniturilor obţinute din România, care sunt impuse la nivelul

fiecărei surse din categoriile de venituri prevăzute la art. 41;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net

atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;
e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul

titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse

impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Art. 41. – Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investiţii, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 771;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
Venituri neimpozabile
Art. 42. – În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele

fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor

pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea

copilului bolnav, potrivit legii;
b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la

societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile

despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile

reprezentând daunele morale;
b1) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;
c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform

legii;
d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I

de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale,

inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele decât câştigurile

din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele decât cele definite la cap. VIII1;
h) drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de

apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi persoanele civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi;
i) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică

reglementările prevăzute la art. 771 alin. (2) şi (3);
k) veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art. 71;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în

condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate,

în conformitate cu legislaţia în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu

condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă

încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii

acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor

Externe;
q) sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
r) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
s) veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de război,

accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele

deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989,

precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;
t) premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi

indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării

obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice, precum şi

calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice, în cazul

jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti,

prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
u) premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi

internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
v) prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007;
x) alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Literele d) şi j) au fost modificate prin art. I pct. 26 din Legea nr. 343/2006.
– Litera b1) a fost introdusă prin art. I pct. 14 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera v) a fost modificată prin art. I pct. 15 din O.U.G. nr. 106/2007.
Cotele de impozitare
Art. 43. – (1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea

impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investiţii;
e) pensii;
f) activităţi agricole;
g) premii;
h) alte surse.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul III.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 27 din Legea nr. 343/2006.
Perioada impozabilă
Art. 44. – (1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine

în cursul anului.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe
Art. 45. – (1) Deducerea personală, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
CAPITOLUL II Venituri din activităţi independente
Definirea veniturilor din activităţi independente
Art. 46. – (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate

intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin.

(3), precum şi din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal,

expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent,

în condiţiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de

fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Venituri neimpozabile
Art. 47. – Abrogat.
__________
Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 200/2008.
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă
Art. 48. – (1) Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului,

deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepţia prevederilor art. 49 şi 50.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după

încetarea definitivă a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;
d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de

asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.
(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul

determinată conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în

limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei

a 400 euro anual pentru o persoană;
h) prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea

de cheltuială care este aferentă activităţii independente;
j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli

profesionale, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în

limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu

amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de

leasing;
m) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
n) cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii,

în limita a 5% din venitul brut realizat.
(6) Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru

acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h);
e) donaţii de orice fel;
f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale,

altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă

în valoarea de intrare a imobilizării corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.
(8) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea

reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte documente contabile

prevăzute de legislaţia în materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Litera a) de la alin. (5) a fost modificată prin art. I pct. 28 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (6) a fost modificat prin art. I pct. 30 din Legea nr. 343/2006.
– Literele g) şi h) de la alin. (5) au fost modificate prin art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 127/2008.
Stabilirea venitului net anual din activităţi independente pe baza normelor de venit
Art. 49. – (1) Venitul net dintr-o activitate independentă, care este desemnată conform alin. (2) şi care este desfăşurată de către contribuabil, individual,

fără salariaţi, se determină pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit

şi precizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului

în care urmează a se aplica normele respective.
(4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei

activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
(5) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileşte pe baza celei mai ridicate norme

de venit pentru respectivele activităţi.
(6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) şi o altă activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci

venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conform art. 48.
(7) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o altă activitate independentă, atunci

venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, conform art. 48. În

acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane

fizice şi de bunuri în regim de taxi.
(8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă

contabilitate în partidă simplă pentru activitatea respectivă.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală
Art. 50. – (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor

cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(3) În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al

remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune

colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi

plăţi referitoare la încasări. Această reglementare este opţională pentru cei care consideră că îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza

documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita

termenului de prescripţie prevăzut de lege.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Opţiunea de a stabili venitul net anual, utilizându-se datele din contabilitatea în partidă simplă
Art. 51. – (1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din

drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 48.
(2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani

fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renunţare de către contribuabil.
(3) Cererea de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul

contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor

care încep activitatea în cursul anului fiscal.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente
Art. 52. – (1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi

anticipate, din veniturile plătite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie;
c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele menţionate la art. 78

alin. (1) lit. e);
e) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;
f) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică.
(2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:
a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) – e), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la

veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
(3) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia

impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
– Litera d) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 31 din Legea nr. 343/2006.
Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţi independente
Art. 53. – Un contribuabil care desfăşoară o activitate independentă are obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la

bugetul de stat, potrivit art. 82, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 52, pentru care plata anticipată se efectuează prin reţinere la sursă.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Impozitarea venitului net din activităţi independente
Art. 54. – Venitul net din activităţi independente se impozitează potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
CAPITOLUL III Venituri din salarii
Definirea veniturilor din salarii
Art. 55. – (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în

baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de

forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care

statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;
i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru

indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din

instituţiile publice;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau

stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
(3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate dependentă includ, însă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors

de la domiciliu la locul de muncă;
b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;
c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei

respective, altele decât cele obligatorii.
(4) Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave

şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor,

contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru
salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în

contractul de muncă.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare

ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit

fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste

venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;
a1) tichetele de creşă acordate potrivit legii;
b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau

specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională,

ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în

afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor

igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit

legislaţiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de

muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă

localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop

patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an

de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit

legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii,

în care îşi au locul de muncă;
j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de

muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe

economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională la încetarea raporturilor de muncă sau de

serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract

încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea

în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite

de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
k1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la funcţia de bază;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru

calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al

ministrului finanţelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul

respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România,

care sunt impozabile indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru

angajator;
o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării;
r) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.
(5) Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Litera a1) de la alin. (4) a fost introdusă prin art. I pct. 32 din Legea nr. 343/2006.
– Litera k1) de la alin. (4) a fost modificată prin art. I pct. 33 din Legea nr. 343/2006.
Deducere personală
Art. 56. – (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume

sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de

bază.
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 2.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 3.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 4.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 5.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt

degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acordă deducerea personală.
(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul

al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei lunar.
(4) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil,

conform înţelegerii între părţi.
(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul

fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:
a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele

montane;
b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate

acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea

pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.
(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Art. 57. – (1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de

venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat

prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
– cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
– contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi

contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;
(21) În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se

calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcţiei de bază

la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
(3) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor

nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
(5) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) şi (5) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatul (21) a fost introdus prin art. I pct. 35 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 36 din Legea nr. 343/2006.
– Litera a) de la alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 127/2008.
Termen de plată a impozitului
Art. 58. – Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la

data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc

aceste venituri.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Deducerea sumelor pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007
Art. 581. – Contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obţinute la funcţia de bază, cheltuielile efectuate pentru economisire în

sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 227/2007, în limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligaţia acordării acestei deduceri revine organului fiscal competent şi procedura de

aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 37 din Legea nr. 343/2006.
– Articolul a fost modificat prin art. I pct. 17 din O.U.G. nr. 106/2007.
Fişe fiscale
Art. 59. – (1) Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale.
(2) Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele prevăzute la alin. (1), pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul

este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima

zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul şi conţinutul formularelor se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Plata impozitului pentru anumite venituri salariale
Art. 60. – (1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor

fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le

sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileşte potrivit art. 57.
(3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele

societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta ca pentru

angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea

impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată şi comunicată

organului fiscal competent.
(4) Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere

informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în

termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia privind calculul, reţinerea şi virarea

impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
– Alineatele (3) şi (4) au fost modificate prin art. I pct. 38 din Legea nr. 343/2006.
CAPITOLUL IV Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor
Art. 61. – Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi

imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
Art. 62. – (1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei sau a

arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau arendei. Venitul brut se

majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt

efectuate de cealaltă parte contractantă. În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor

agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor

direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului

fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi

comunicate unităţilor fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra

venitului brut.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem

real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.
(4) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 51 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (3).
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor
Art. 63. – Un contribuabil care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează

plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat, conform art. 82.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Impozitarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor
Art. 64. – Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
CAPITOLUL V Venituri din investiţii
Definirea veniturilor din investiţii
Art. 65. – (1) Veniturile din investiţii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de

investiţii sau alt instrument financiar, calificat astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum

şi părţile sociale;
d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare.
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.
(2) Sunt neimpozabile următoarele venituri din dobânzi:
a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente;
b) Abrogat;
c) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv

pentru domeniul locativ;
c1) venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcţie de fondul social deţinut;
(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul «Proprietatea» de către persoanele fizice cărora

le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi

unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deţinerea şi tranzacţionarea titlurilor de stat şi/sau a obligaţiunilor emise de către unităţile

administrativ-teritoriale.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Litera c) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 39 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 40 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (3) a fost introdus prin art. I pct. 41 din Legea nr. 343/2006.
– Litera e) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 18 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera c) de la alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 19 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera c1) de la alin. (2) a fost introdusă prin art. I pct. 20 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Litera b) de la alin. (2) a fost abrogată prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 91/2008.
– Alineatul (4) a fost introdus prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 91/2008.
Stabilirea venitului din investiţii
Art. 66. – (1) Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile

sociale, reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu

costurile aferente tranzacţiei. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în

masă, preţul de cumpărare la prima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ

preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determină ca diferenţă între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial,

diminuat cu costurile aferente tranzacţiei.
(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiţii, câştigul se determină ca diferenţă

pozitivă între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din

fond. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoană fizică pentru achiziţionarea titlului de participare.
(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilor sociale se determină ca diferenţă pozitivă

între preţul de vânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare. Începând cu a doua tranzacţie, valoarea nominală va fi înlocuită cu preţul de cumpărare,

care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea câştigului potrivit alin. (1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi.
(41) Abrogat.
(5) Câştigul net anual se determină ca diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv, ca urmare a tranzacţionării

titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise. Câştigul net anual se calculează pe baza declaraţiei

privind venitul realizat, depusă conform prevederilor art. 83.
(6) Pentru tranzacţiile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise, fiecare

intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:
a) calcularea câştigului anual/pierderii anuale pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil;
b) transmiterea informaţiilor privind câştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plată anticipată, în formă scrisă către

acesta, până la data de 28 februarie a anului următor celui pentru care se face calculul.
(7) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni

de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni, în momentul încheierii operaţiunii şi evidenţierii în contul

clientului. Câştigul net anual se determină ca diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv din astfel de operaţiuni.

Câştigul net anual se calculează pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusă conform prevederilor art. 83. Pentru tranzacţiile din anul fiscal,

fiecare intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:
a) calcularea câştigului anual/pierderii anuale pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil;
b) transmiterea informaţiilor privind câştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plată anticipată, în formă scrisă către

acesta, până la data de 28 februarie a anului următor celui pentru care se face calculul.
(8) Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezintă excedentul distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul

social al persoanei fizice beneficiare.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificatI completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatele (1) şi (4) au fost modificate prin art. I pct. 42 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (41) a fost abrogat prin art. I pct. 43 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatele (5) şi (6) au fost modificate prin art. I pct. 44 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (7) a fost modificat prin art. I pct. 45 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (8) a fost abrogat prin art. I pct. 21 din O.U.G. nr. 106/2007.
Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii
Art. 67. – (1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii,

se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice,

odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care

se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat

situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(2) Veniturile sub formă de dobânzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, începând

cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de

către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul

răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor

civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data

de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru

venituri de această natură, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile

încheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a căror scadenţă este începând cu data de 1 ianuarie

2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobânzi se aplică cota de impozit de la data constituirii.
(21) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la termen şi/sau instrumentele de economisire realizate

începând cu data de 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:
a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o

cotă de 1%, impozitul reţinut constituind plată anticipată în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului

reprezentând plata anticipată revine intermediarilor, societăţilor de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la

fondurile deschise de investiţii sau altor plătitori de venit, după caz, la fiecare tranzacţie. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează
la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are

obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care

contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursă, reprezentând plată anticipată.

Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de

valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o

perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de

valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o

perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii;
b) în cazul câştigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societăţilor închise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia

calculării, reţinerii şi virării impozitului revine dobânditorului. Calculul şi reţinerea impozitului de către dobânditor se efectuează la momentul

încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului, la fiecare

tranzacţie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul

comerţului şi/sau în registrul asociaţilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de

stat. Termenul de virare a impozitului este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale

sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor, după caz, indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu

eşalonat;
c) câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele

cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cotă de 1% la

fiecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind plată anticipată în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării

impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz. Impozitul calculat şi reţinut, reprezentând plată anticipată, se virează până la

data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei

privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de

recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursă, reprezentând plată anticipată. Impozitul anual datorat

se stabileşte de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor

art. 66 alin. (7);
d) venitul impozabil obţinut din lichidarea unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cotă de 16%, impozitul fiind

final. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează până la data

depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori.
(4) Pierderile rezultate din tranzacţiile cu părţi sociale şi valori mobiliare, în cazul societăţilor închise, nu sunt recunoscute din punct de vedere

fiscal, nu se compensează şi nu se reportează.
(5) Pierderile rezultate din tranzacţionarea titlurilor de valoare, altele decât cele prevăzute la alin. (4), înregistrate în cursul anului fiscal, se

compensează la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeaşi natură realizate din tranzacţionarea titlurilor de valoare, altele decât cele prevăzute la

alin. (4), în cursul anului respectiv. Dacă în urma acestei compensări rezultă o pierdere anuală, începând cu pierderea anuală a anului fiscal 2010, aceasta

se reportează numai în anul următor. Pierderea anuală înregistrată în anul fiscal 2009 nu se reportează.
(6) Pierderile rezultate din operaţiuni de vânzare/cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât

cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, înregistrate în cursul anului

fiscal, se compensează la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeaşi natură realizate în cursul anului respectiv. Dacă în urma acestei compensări

rezultă o pierdere anuală, aceasta nu se reportează.
(7) Impozitul anual de recuperat, prevăzut la alin. (3) lit. a) şi c), se stabileşte de organul fiscal competent ca diferenţă între impozitul reprezentând

plăţi anticipate efectuate în cursul anului şi impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate, în termenul şi

condiţiile stabilite de lege.
(8) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital din

transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei

Naţionale a Valorilor Mobiliare.
(9) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (3) lit. a), în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, câştigurile realizate de persoanele fizice

din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, sunt venituri neimpozabile.
(10) Câştigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise,

realizate începând cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevăzute la alin. (3) lit. a).
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 46 din Legea nr. 343/2006, astfel cum a fost modificat prin liniuţa 3 din Rectificarea publicată în MOF nr. 765

din 07/09/2006
– Litera d) a fost modificată prin art. I pct. 22 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Alineatul (5) a fost modificat prin art. I pct. 9 din O.U.G. nr. 127/2008.
– Alineatele (9) şi (10) au fost introduse prin art. I pct. 10 din O.U.G. nr. 127/2008.
– Alineatul (21) a fost introdus prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 200/2008.
Art. 671. – Abrogat.
__________
Articolul a fost introdus prin Titlul VIII art. I pct. 1 din Legea nr. 247/2005.
– Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 47 din Legea nr. 343/2006.
CAPITOLUL VI Venituri din pensii
Definirea veniturilor din pensii
Art. 68. – Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de

asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 48 din Legea nr. 343/2006.
Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
Art. 69. – Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a

contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 23 din O.U.G. nr. 106/2007.
Reţinerea impozitului din venitul din pensii
Art. 70. – (1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l vira la

bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei

pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora

le este aferentă pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virării acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite

fiecărui urmaş.
(8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se

calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii şi se

virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
(9) Impozitul pe veniturile din pensii se virează şi se reţine integral la bugetul de stat.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
– Alineatul (8) a fost introdus prin art. I pct. 50 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (9) a fost introdus prin art. I pct. 24 din O.U.G. nr. 106/2007.
CAPITOLUL VII Venituri din activităţi agricole
Definirea veniturilor din activităţi agricole
Art. 71. – Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:
a) cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;
b) cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea;
d) valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către

unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare, începând cu data de 1 ianuarie

2008.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
– Litera d) a fost introdusă prin art. I pct. 51 din Legea nr. 343/2006.
Stabilirea venitului net anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit
Art. 72. – (1) Venitul net dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale

de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se aprobă de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale

ale Ministerului Finanţelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se

aplică aceste norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă.
(3) Dacă o activitate agricolă este desfăşurată de un contribuabil pe perioade mai mici – începere, încetare şi alte fracţii de an – decât anul

calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul căreia se

desfăşoară activitatea.
(4) Dacă o activitate agricolă a unui contribuabil înregistrează o pierdere datorată calamităţilor naturale, norma de venit aferentă activităţii se reduce,

astfel încât să reflecte această pierdere.
(5) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă

contabilitate în partidă simplă, pentru activitatea respectivă.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Opţiunea de a determina venitul net anual prin utilizarea datelor din contabilitatea în partidă simplă
Art. 73. – (1) Un contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă, prevăzută la art. 71, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate,

pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit art. 48.
(2) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 51 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (1).
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole
Art. 74. – (1) Impozitul pe venitul net din activităţi agricole se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe bază de

norme de venit, cât şi în sistem real, impozitul fiind final.
(2) Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă prevăzută la art. 71, pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, are obligaţia

de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent, până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul unei

activităţi pe care contribuabilul începe să o desfăşoare după data de 15 mai, declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care

contribuabilul începe să desfăşoare activitatea.
(3) În cazul unui contribuabil care determină venitul net din activităţi agricole pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, acesta este obligat

să efectueze plăţi anticipate, aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la termenele prevăzute la art. 82 alin. (3). Plăţile anticipate vor fi

regularizate de organul fiscal competent, care va emite o decizie de impunere anuală.
(4) În cazul contribuabililor care realizează venituri băneşti din agricultură, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vândute

către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare, impozitul se calculează prin

reţinere la sursă prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, începând cu data de 1 ianuarie 2009, impozitul fiind final.
(5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileşte prin norme care se emit de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale,

cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
– Alineatele (2) şi (3) au fost modificate prin art. I pct. 52 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatele (4) şi (5) au fost introduse prin art. I pct. 53 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 25 din O.U.G. nr. 106/2007.
CAPITOLUL VIII Venituri din premii şi din jocuri de noroc
Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
Art. 75. – (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42, precum şi cele din promovarea

produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.
(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform

normelor metodologice.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 26 din O.U.G. nr. 106/2007.
Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de noroc
Art. 76. – Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma reprezentând venit neimpozabil.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
Art. 77. – (1) Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 10.000

lei şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 10.000 lei inclusiv. Venitul net se calculează la nivelul câştigurilor

realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.
(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de

600 lei, realizate de contribuabil:
a) pentru fiecare premiu;
b) pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.
(5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.
(6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatele (1), (2) şi (4) au fost modificate prin art. I pct. 27 din O.U.G. nr. 106/2007.
CAPITOLUL VIII1 Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
__________
Capitolul VIII1, ce conţine art. 771-773, a fost introdus prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr.

163/2005.
Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
Art. 771. – (1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a

terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:
a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de

până la 3 ani inclusiv:
– 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
– 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
– peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor

speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.
(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1),

dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în

termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau

dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor

publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-

lea inclusiv, precum şi între soţi, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de

proprietate.
(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o dată pe an, expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la

direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.
(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea

încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se realizează prin

hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent.

Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia

aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească

contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării

impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a

hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de

plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până

la plata impozitului.
(7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se virează şi se reţine integral la bugetul de stat.
(8) Procedura de calculare, încasare şi virare a impozitului perceput în condiţiile alin. (1) şi (3), precum şi obligaţiile declarative se vor stabili prin

norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici

din România.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Articolul a fost modificat prin art. I pct. 55 din Legea nr. 343/2006.
– Litera a) a fost modificată prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 110/2006.
– Alineatele (6) şi (7) au fost modificate prin art. I pct. 28 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 110/2006, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 372/2007.
Rectificarea impozitului
Art. 772. – În cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se

constată erori sau omisiuni în calcularea şi încasarea impozitului prevăzut la art. 771 alin. (1) şi (3), notarul public va comunica organului fiscal

competent această situaţie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru

contribuabilii desemnaţi la art. 771 alin. (1) şi (3), în vederea încasării impozitului. Răspunderea notarului public pentru neîncasarea sau calcularea

eronată a impozitului prevăzut la art. 771 alin. (1) şi (3) este angajată numai în cazul în care se dovedeşte că neîncasarea integrală sau parţială este

imputabilă notarului public care, cu intenţie, nu şi-a îndeplinit această obligaţie.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Articolul a fost modificat prin art. I pct. 56 din Legea nr. 343/2006.
Obligaţiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietăţilor imobiliare
Art. 773. – Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi

imobiliare, cuprinzând următoarele elemente pentru fiecare tranzacţie:
a) părţile contractante;
b) valoarea înscrisă în documentul de transfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
CAPITOLUL IX Venituri din alte surse
Definirea veniturilor din alte surse
Art. 78. – (1) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură

cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, foşti salariaţi,

potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, încheiate potrivit Codului civil, altele decât

cele care sunt impozitate conform cap. II şi conform opţiunii exercitate de către contribuabil. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris,

în momentul încheierii fiecărei/fiecărui convenţii/contract civil şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza

acestei/acestui convenţii/contract.
(2) Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 41 lit. a)-h),

altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu, precum şi cele enumerate prin normele metodologice elaborate în aplicarea

prezentului articol.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
– Litera e) de la alin. (1) a fost introdusă prin art. I pct. 57 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 29 din O.U.G. nr. 106/2007.
Calculul impozitului şi termenul de plată
Art. 79. – (1) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei

cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.
(3) Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
CAPITOLUL X Venitul net anual impozabil
Stabilirea venitului net anual impozabil
Art. 80. – (1) Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din categoriile de venituri menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) prin deducerea

din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevăzute la art. 41 lit. a), c) şi f), ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă

fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual.
(3) Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se reportează

şi se completează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 5 ani fiscali.
(31) Pierderile provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare

ţară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
Declaraţii de venit estimat
Art. 81. – (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la

organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data

producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin

reţinere la sursă.
(2) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat,

în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi. Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a

contractului încheiat între părţi.
(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care,

din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, odată cu declaraţia privind venitul

realizat, şi declaraţia estimativă de venit.
(4) Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determină în sistem forfetar şi au optat

pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o dată cu cererea de opţiuni, şi declaraţia de venit estimat.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
– Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 58 din Legea nr. 343/2006.
Stabilirea plăţilor anticipate de impozit
Art. 82. – (1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare,

precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul
anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.
(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net

realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate după

expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul

termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plăţi

anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal.

Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului

urmând să fie supus impozitării, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Plăţile anticipate pentru veniturile din

cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului încheiat între părţi; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiunii. În cazul în care, potrivit clauzelor

contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se

efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.
(3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile

din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determină

venitul net din activităţi agricole, potrivit art. 72 şi 73, datorează plăţi anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în două

rate egale, astfel: 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plăţi anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusă o

declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La

stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%, prevăzută la art. 43 alin. (1).
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatele (2), (3) şi (5) au fost modificate prin art. I pct. 59 din Legea nr. 343/2006.
Declaraţia privind venitul realizat
Art. 83. – (1) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei

bunurilor, venituri din activităţi agricole determinate în sistem real au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal

competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se

completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea

distribuită din asociere.
(2) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi pentru câştigul net anual/pierderea netă anuală, generată de:
a) tranzacţii cu titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise;
b) operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.
(3) Nu se depun declaraţii privind venitul realizat, pentru următoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii de venit estimativ în luna decembrie şi pentru

care nu s-au stabilit plăţi anticipate, conform legii;
b) venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de

impozite şi taxe sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60;
c) venituri din investiţii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
d) venituri din pensii;
e) venituri din activităţi agricole a căror impunere este finală, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
f) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
g) venituri din alte surse.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 60 din Legea nr. 343/2006.
Stabilirea şi plata impozitului pe venitul net anual impozabil
Art. 84. – (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaraţiei privind venitul

realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/câştigul net anual din anul fiscal respectiv, cu excepţia prevederilor art. 67

alin. (3) lit. a).
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, câştigul net anual

din transferul titlurilor de valoare, câştigul net anual din operaţiuni de vânzarecumpă rare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte

operaţiuni de acest gen, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi

pentru acordarea de burse private, conform legii.
(3) Organul fiscal competent are obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumei reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe:
a) venitul net anual impozabil;
b) câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare;
c) câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului

finanţelor publice.
(6) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei

de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor

bugetare.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatele (1), (2) şi (3) au fost modificate prin art. I pct. 61 din Legea nr. 343/2006.
CAPITOLUL XI Proprietatea comună şi asociaţiile fără personalitate juridică
Venituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute în comun
Art. 85. – Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari,

uzufructuari sau de alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea

proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Reguli privind asocierile fără personalitate juridică
Art. 86. – (1) Prevederile prezentului articol nu se aplică:
– pentru asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 28;
– fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică;
– asocierilor cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit, caz în care sunt aplicabile numai reglementările fiscale din titlul II;
– fondurilor de pensii administrat privat şi fondurilor de pensii facultative constituite conform prevederilor legislaţiei specifice în materie.
(2) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia să încheie contracte de asociere în formă

scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:
a) părţile contractante;
b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;
c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;
d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia;
e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;
f) condiţiile de încetare a asocierii. Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie. Contractul

de asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în termen de 15 zile
de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate

conform prezentului alineat.
(3) În cazul în care între membrii asociaţi există legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada că participă

la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobândit capacitate

de exerciţiu restrânsă.
(4) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului

stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.
(5) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociaţilor, proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare

contribuţiei, conform contractului de asociere.
(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoană juridică, va fi stabilit în aceeaşi manieră ca şi

pentru categoria de venituri în care este încadrat.
(7) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică română, microîntreprindere care nu generează o persoană juridică,

determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi

independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net.
(8) Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care nu

generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului,

determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe venitul microîntreprinderii, revine persoanei juridice române.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
– Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 62 din Legea nr. 343/2006.
– Liniuţa 4 de la alin. (1) a fost introdusă prin art. I pct. 30 din O.U.G. nr. 106/2007.
CAPITOLUL XII Aspecte fiscale internaţionale
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independente
Art. 87. – (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independentă, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate,

potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independentă ce este atribuibil unui sediu permanent se determină conform art. 48, în următoarele condiţii:
a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependente
Art. 88. – Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară activităţi dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul

titlu, numai dacă se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) persoana nerezidentă este prezentă în România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depăşesc 183 de zile din oricare perioadă de 12

luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauză;
b) veniturile salariale sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
Art. 89. – (1) Persoanele fizice nerezidente, care obţin alte venituri decât cele prevăzute la art. 87, 88 şi la titlul V, datorează impozit potrivit

reglementărilor prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute la alin. (1), se determină pe fiecare sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de

venit, impozitul fiind final.
(3) Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din România,

potrivit prezentului titlu, au obligaţia să declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un împuternicit,

conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
– Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 63 din Legea nr. 343/2006.
Venituri obţinute din străinătate
Art. 90. – (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit

pentru veniturile obţinute din străinătate.
(2) Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii

fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obţin venituri din străinătate conform alin. (1) au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 15 mai a

anului următor celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului

finanţelor publice.
(5) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării

deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea

creanţelor bugetare.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
Creditul fiscal extern
Art. 91. – (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe

venit atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în

străinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său

legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscală a statului străin respectiv;
2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;
3. alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare

decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situaţia în care contribuabilul în cauză obţine

venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de

mai sus, pentru fiecare ţară şi pe fiecare natură de venit.
(31) După data aderării României la Uniunea Europeană, pentru veniturile din economii, definite la art. 1245, obţinute de persoanele fizice rezidente din

acele state membre care au perioada de tranziţie specificată la art. 1249, se aplică metoda de eliminare a dublei impuneri, prevăzută la art. 12414 alin.

(2).
(4) Abrogat.
(5) În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca

Naţională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent,

exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţională a României, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă într-o valută de circulaţie internaţională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de

sursă;
b) din valuta de circulaţie internaţională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţională a României, din anul

de realizare a venitului respectiv.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatul (31) a fost introdus prin art. I pct. 64 din Legea nr. 343/2006.
Pierderi fiscale externe
Art. 92. – Abrogat.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
CAPITOLUL XIII Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
Art. 93. – (1) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să calculeze, să reţină, să vireze şi să declare impozitul

reţinut la sursă, până la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul titlu.
(2) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului

pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat.
(3) Fac excepţie de la termenul prevăzut la alin. (2) şi au obligaţia depunerii declaraţiei, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent,

pentru anul expirat, următorii:
a) plătitorii de venituri din activităţile independente prevăzute la art. 52;
b) plătitorii de venituri din salarii, în legătură cu veniturile din salarii plătite contribuabililor, care nu au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute

la alin. (2) şi pentru care obligaţiile declarative sunt prevăzute la art. 59;
c) plătitorii de venituri din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni de vânzarecumpă rare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din

orice alte operaţiuni de acest gen, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 65 din Legea nr. 343/2006.
CAPITOLUL XIV Dispoziţii tranzitorii şi finale
Dispoziţii tranzitorii
Art. 94. – (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute în actele normative privind unele măsuri de protecţie ca urmare a concedierilor

colective, pentru personalul disponibilizat, rămân valabile până la data expirării lor.
(2) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabili nu se compensează cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri în anii

respectivi şi nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.
(3) Prevederile privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 40 alin. (2) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.
Definitivarea impunerii pe anul 2006
Art. 95. – Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat în anul fiscal 2006 se va elabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin

ordin al ministrului finanţelor publice.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 66 din Legea nr. 343/2006.
Art. 96-101. – Abrogate.
__________
Articolele au fost abrogate prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 138/2004.
Dispoziţii finale
Art. 102. – Abrogat.
__________
Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 66 din O.G. nr. 83/2004.
TITLUL IV Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Definiţia microîntreprinderii
Art. 103. – În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31

decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;
b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice.
__________
Litera a) a fost modificată prin art. I pct. 67 din Legea nr. 343/2006.
Opţiunea de a plăti impozit pe veniturile microîntreprinderii
Art. 104. – (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este opţional.
(2) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor,

dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
(3) O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe venitul microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă

condiţiile prevăzute la art. 103 lit. a) şi d) sunt îndeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) este

îndeplinită în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării.
(4) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului

în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 103.
(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:
a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de

intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.
(6) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal

următor. Opţiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
__________
Alineatul (6) a fost introdus prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 138/2004.
Aria de cuprindere a impozitului
Art. 105. – Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplică asupra veniturilor obţinute de

microîntreprinderi din orice sursă, cu excepţia celor prevăzute la art. 108.
Anul fiscal
Art. 106. – (1) Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.
(2) În cazul unei persoane juridice care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana

juridică a existat.
Cota de impozitare
Art. 107. – Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 68 din Legea nr. 343/2006.
Impunerea microîntreprinderilor care realizează venituri mai mari de 100.000 euro
Art. 1071. – Prin excepţie de la prevederile art. 109 alin. (2) şi (3), dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de

100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe

profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada următoare de

prevederile prezentului titlu. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele

prevăzute în acest articol, fără a se datora majorări de întârziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentând impozitul pe

veniturile microîntreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 69 din Legea nr. 343/2006.
– Articolul a fost modificat prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 110/2006.
Baza impozabilă
Art. 108. – (1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile din variaţia stocurilor;
b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului

impozabil, conform reglementărilor legale;
f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu

documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.
Procedura de declarare a opţiunii
Art. 109. – (1) Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin

depunerea declaraţiei de menţiuni pentru persoanele juridice, asociaţiile familiale şi asociaţiile fără personalitate juridică, până la data de 31 ianuarie

inclusiv.
(2) Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal înscriu opţiunea în cererea de înregistrare la registrul comerţului. Opţiunea este

definitivă pentru anul fiscal respectiv.
(3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea are obligaţia de a păstra pentru

anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fără posibilitatea de a beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului

titlu, chiar dacă ulterior îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 103.
(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu şi microîntreprinderile care desfăşoară activităţi în zonele libere şi/sau în zonele

defavorizate.
__________
Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale
Art. 110. – (1) Calculul şi plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare

trimestrului pentru care se calculează impozitul.
(2) Microîntreprinderile au obligaţia de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declaraţia de impozit pe venit.
Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microîntreprindere
Art. 111. – În cazul unei asocieri fără personalitate juridică dintre o microîntreprindere plătitoare de impozit, conform prezentului titlu, şi o persoană

fizică, rezidentă sau nerezidentă, microîntreprinderea are obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vărsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana

fizică, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.
Prevederi fiscale referitoare la amortizare
Art. 112. – Persoanele juridice plătitoare de impozit pe venit sunt obligate să evidenţieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil

plătitorilor de impozit pe profit.
TITLUL V Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România
CAPITOLUL I Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi
Contribuabili
Art. 113. – Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România au obligaţia de a plăti impozit conform prezentului capitol şi sunt denumiţi în

continuare contribuabili.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 114. – Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit în continuare impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, se aplică asupra

veniturilor brute impozabile obţinute din România.
Venituri impozabile obţinute din România
Art. 115. – (1) Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:
a) dividende de la o persoană juridică română;
b) dobânzi de la un rezident;
c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent;
d) redevenţe de la un rezident;
e) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;
h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă

efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;
i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă

veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
j) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei

persoane juridice române;
k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;
l) venituri din profesii independente desfăşurate în România – doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când

sunt obţinute în alte condiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă sau în mai multe perioade care nu depăşesc în total 183 de

zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;
m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la

art. 69;
n) Abrogat.
o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
p) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obţinute de la acelaşi organizator într-o singură zi de joc;
q) venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidarea unei persoane juridice române

reprezintă suma excedentului distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.
(2) Următoarele venituri impozabile obţinute din România nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol şi se impozitează conform titlurilor II, III sau IV,

după caz:
a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în România;
b) veniturile unei persoane juridice străine obţinute din proprietăţi imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare, aşa cum

sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, deţinute într-o persoană juridică română;
c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obţinute dintr-o activitate dependentă desfăşurată în România;
d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă formă de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare

situate în România, din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7

alin. (1) pct. 31, deţinute la o persoana juridică română, şi din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c);
e) veniturile obţinute de nerezidenţi dintr-o asociere constituită în România, inclusiv dintr-o asociere a unei persoane fizice nerezidente cu o

microîntreprindere.
(3) Veniturile obţinute de organismele nerezidente de plasament colectiv fără personalitate juridică din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt

definite la art. 65 alin. (1) lit. c), respectiv al titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, deţinute direct sau

indirect într-o persoană juridică română, nu reprezintă venituri impozabile in România.
(4) Veniturile obţinute din România de nerezidenţi din transferul instrumentelor financiare derivate, definite potrivit legii, nu reprezintă venituri

impozabile în România.
(5) Veniturile obţinute de nerezidenţi pe pieţe de capital străine din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct.

31, deţinute la o persoană juridică română, precum şi din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c), emise de

rezidenţi români, nu reprezintă venituri impozabile în România.
__________
Litera i) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 67 din O.G. nr. 83/2004.
– Literele k) şi m) de la alin. (1) au fost modificate prin art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr.

163/2005.
– Litera n) de la alin. (1) a fost abrogată prin art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Litera q) de la alin. (1) a fost introdusă prin art. I pct. 70 din Legea nr. 343/2006.
– Litera q) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 31 din O.U.G. nr. 106/2007.
– Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 127/2008.
– Alineatele (3), (4) şi (5) au fost introduse prin art. I pct. 12 din O.U.G. nr. 127/2008.
IMPORTANT!
– Potrivit art. III din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005,
“(5) Cota de impozit de 16% se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006 şi pentru veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice nerezidente,

prevăzute la art. 115, cu excepţia veniturilor obţinute din jocuri de noroc pentru care se menţine cota de impozit de 20%.”
Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din România de nerezidenţi
Art. 116. – (1) Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din România se calculează, se reţine şi se varsă la bugetul de stat de

către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) 10% pentru veniturile din dobânzi şi redevenţe, dacă beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoană juridică rezidentă într-un stat membru al

Uniunii Europene sau într-unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau un

sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv

Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Această cotă de impunere se aplică în perioada de tranziţie de la data aderării României la Uniunea Europeană şi până la data de 31 decembrie 2010, cu

condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să deţină minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică

română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor;
a1) 10% pentru dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană juridică română, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al

Uniunii Europene sau în unul din statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui

sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv

Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb;
b) 20% pentru veniturile obţinute din jocuri de noroc, prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. p);
c) 16% în cazul oricăror alte venituri impozabile obţinute din România, aşa cum sunt enumerate la art. 115, cu excepţia veniturilor din dobânzile obţinute de

la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit şi instrumentele de economisire dobândite anterior datei de

1 ianuarie 2007, pentru care se aplică cota de impozit de la data constituirii/dobândirii.
(3) Abrogat.
(4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie reţinut se calculează după cum urmează:
a) pentru veniturile ce reprezintă remuneraţii primite de nerezidenţi care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie

al unei persoane juridice române, potrivit art. 57;
b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 70.
(5) Impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare

celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reţine şi se varsă, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare,

comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua reţinerii impozitului pentru nerezidenţi. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost

plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declară şi se

plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(51) Pentru veniturile sub formă de dobânzi la depozitele la termen, certificate de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte instituţii

de credit autorizate şi situate în România, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în

contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul certificatelor de depozit şi al instrumentelor de economisire. Virarea

impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării.
(52) Modul de determinare şi/sau declarare a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică română va fi stabilit prin

norme.
(6) Pentru orice venit impozitul ce trebuie reţinut, în conformitate cu prezentul capitol, este impozit final.
__________
Litera b) de la alin. (4) a fost modificată art. I pct. 10 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.
– Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 71 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (3) a fost abrogat prin art. I pct. 72 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatul (5) a fost modificat prin art. I pct. 73 din Legea nr. 343/2006.
– Alineatele (51) şi (52) au fost introduse prin art. I pct. 74 din Legea nr. 343/2006.
– Litera a) de la alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 91/2008.
– Litera a1) de la alin. (2) a fost introdusă prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 91/2008.
Scutiri de la impozitul prevăzut în prezentul capitol
Art. 117. – Sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi următoarele venituri:
a) dobânzile la depozitele la vedere/conturi curente;
b) dobânda aferentă instrumentelor de datorie publică în lei şi în valută şi veniturile obţinute din tranzacţionarea titlurilor de stat şi a obligaţiunilor

emise de către unităţile administrativ-teritoriale, în lei şi în valută pe piaţa internă şi/sau pe pieţele financiare internaţionale, precum şi dobânda

aferentă instrumentelor emise de către Banca Naţională a României în scopul atingerii obiectivelor de politică monetară şi veniturile obţinute din

tranzacţionarea valorilor mobiliare emise de către Banca Naţională a României;
c) dobânda la instrumente/titluri de creanţă emise de societăţile comerciale române, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă instrumentele/titlurile de creanţă sunt tranzacţionate pe o piaţă de valori mobiliare

reglementată de autoritatea în domeniu a statului în care se află această piaţă şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliată a

emiţătorului instrumentelor/titlurilor de creanţă;
d) premiile unei persoane fizice nerezidente obţinute din România, ca urmare a participării la festivalurile naţionale şi internaţionale artistice, culturale

şi sportive finanţate din fonduri publice;
e) premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenţi la concursurile finanţate din fonduri publice;
f) veniturile obţinute de nerezidenţi din România, care prestează servicii de consultanţă, asistenţă tehnică şi alte servicii similare în orice domeniu, în

cadrul contractelor finanţate prin împrumut, credit sau alt acord financiar încheiat între organisme financiare internaţionale şi statul român ori persoane

juridice române, inclusiv autorităţi publice, având garanţia statului român, precum şi în cadrul contractelor finanţate prin acorduri de împrumut încheiate

de statul român cu alte organisme financiare, în cazul în care dobânda percepută pentru aceste împrumuturi se situează sub nivelul de 3% pe an;
g) veniturile persoanelor juridice străine care desfăşoară în România activităţi de consultanţă în cadrul unor acorduri de finanţare gratuită, încheiate de

Guvernul României/autorităţi publice cu alte guverne/autorităţi publice sau organizaţii internaţionale guvernamentale sau neguvernamentale;
h) după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană juridică română, unei persoane juridice

rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în unul din statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul

Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei

Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al

Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15% din titlurile de participare la

întreprinderea persoană juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului. Condiţia de deţinere

minimă va fi de 10%, începând cu anul 2009. Condiţiile în care se aplică aceste prevederi, referitoare la tipurile de întreprinderi din statele membre către

care se fac plăţile de dividende şi definiţia termenului «stat membru», sunt prevăzute la art. 201;
i) după data aderării României la Uniunea Europeană, veniturile din economii sub forma plăţilor de dobândă, aşa cum sunt definite la art. 1245, obţinute din

România de persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit;
j) începând cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobânzi sau redevenţe, aşa cum sunt definite la art. 12419, obţinute din România de persoane juridice

rezidente în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Asociaţiei Europene ale Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul

Norvegiei, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor deţine minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de

participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor.
k) dobânda la depozitele la termen şi/sau instrumentele de economisire, realizată din România de persoanele fizice rezidente în alte state decât cele ale

Uniunii Europene, începând cu data de 1 ianuarie 2009.
__________
– Literele a), c) şi g) au fost modificate prin art. I pct. 75 din Legea nr. 343/2006.
– Literele i) şi j) au fost introduse prin art. I pct. 76 din Legea nr. 343/2006.
– Literele b), h) şi j) au fost modificate prin art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 91/2008.
– Litera k) a fost introdusă prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 200/2008.
Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri
Art. 118. – (1) În înţelesul art. 116, dacă un contribuabil este rezident al unei ţări cu care România a încheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri

cu privire la impozitele pe venit şi capital, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel contribuabil din România nu poate

depăşi cota de impozit, prevăzută în convenţie, care se aplică asupra acelui venit, potrivit alin. (2). În situaţia în care cotele de impozitare din

legislaţia internă sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile.
(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, în momentul

realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidenţă. În cazul în care certificatul

de rezidenţă fiscală nu se prezintă în acest
termen, se aplică prevederile titlului V. În momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei

impuneri şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie, în condiţiile în care certificatul de rezidenţă fiscală menţionează

că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenţia de evitare a dublei

impuneri, pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România. Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac

plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de rezidenţă.
(3) Macheta certificatului de rezidenţă fiscală pentru rezidenţii români, precum şi termenul de depunere de către nerezidenţi a documentelor de rezidenţă

fiscală, emise de autoritatea din statul de rezidenţă al acestora, se stabilesc prin norme.
__________
Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 70 din O.G. nr. 83/2004.
– Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 77 din Legea nr. 343/2006.
Declaraţii anuale privind reţinerea la sursă
Art. 119. – (1) Plătitorii de venituri care au obligaţia să reţină la sursă impozitul pentru veniturile obţinute de contribuabili din România trebuie să

depună o declaraţie la autoritatea fiscală competentă până la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care s-a plătit

impozitul.
(11) După data aderării României la Uniunea Europeană, plătitorii de venituri sub forma dobânzilor au obligaţia să depună o declaraţie informativă

referitoare la plăţile de astfel de venituri făcute către persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene. Declaraţia se depune până la data

de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului curent, pentru informaţii referitoare la plăţile de dobânzi făcute în cursul anului precedent. Modelul şi

conţinutul declaraţiei informative, precum şi procedura de declarare a veniturilor din dobânzile realizate din România de către persoane fizice rezidente în

statele membre ale Uniunii Europene se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit

Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Abrogat.
__________
Alineatul (2) a fost abrogat prin art. I pct. 71 din O.G. nr. 83/2004.
– Alineatul (11) a fost introdus prin art. I pct. 78 din Legea nr. 343/2006.
Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi
Art. 120. – (1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscală competentă prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a

impozitului plătit către bugetul de stat de el însuşi sau de o altă persoană, în numele său.
(2) Autoritatea fiscală competentă are obligaţia de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi.
(3) Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum şi condiţiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc

prin norme.
Dispoziţii tranzitorii
Art. 121. – Veniturile obţinute de partenerii contractuali externi, persoane fizice şi juridice nerezidente şi de contractorii independenţi ai acestora, din

activităţi desfăşurate de aceştia pentru realizarea obiectivului de investiţii «Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă-Unitatea 2», sunt scutite de impozitul

prevăzut în prezentul capitol până la punerea în funcţiune a obiectivului de mai sus.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 72 din O.G. nr. 83/2004.
CAPITOLUL II Impozitul pe reprezentanţe
Contribuabili
Art. 122. – Orice persoană juridică străină, care are o reprezentanţă autorizată să funcţioneze în România, potrivit legii, are obligaţia de a plăti un

impozit anual, conform prezentului capitol.
Stabilirea impozitului
Art. 123. – (1) Impozitul pe reprezentanţă pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la

cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat.
(2) În cazul unei persoane juridice străine, care în cursul unui an fiscal înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţă în România, impozitul datorat pentru

acest an se calculează proporţional cu numărul de luni de existenţă a reprezentanţei în anul fiscal respectiv.
__________
Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 73 din O.G. nr. 83/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 494/2004.
Plata impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale
Art. 124. – (1) Orice persoană juridică străină are obligaţia de a plăti impozitul pe reprezentanţă la bugetul de stat, în două tranşe egale, până la datele

de 20 iunie şi 20 decembrie.
(2) Orice persoană juridică străină care datorează impozitul pe reprezentanţă are obligaţia de a depune o declaraţie anuală la autoritatea fiscală

competentă, până la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.
(3) Orice persoană juridică străină, care înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţă în cursul anului fiscal, are obligaţia de a depune o declaraţie

fiscală la autoritatea fiscală competentă, în termen de 30 de zile de la data la care reprezentanţa a fost înfiinţată sau desfiinţată.
(4) Reprezentanţele sunt obligate să conducă evidenţa contabilă prevăzută de legislaţia în vigoare din România.
CAPITOLUL III Modul de impozitare a veniturilor din economii obţinute din România de persoane fizice rezidente în state membre şi aplicarea schimbului de

informaţii în legătură cu această categorie de venituri
__________
Capitolul III, ce conţine art. 1241-12417, a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Definiţia beneficiarului efectiv
Art. 1241. – (1) În sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se înţelege orice persoană fizică ce primeşte o plată de dobândă sau orice persoană

fizică pentru care o plată de dobândă este garantată, cu excepţia cazului când această persoană dovedeşte că plata nu a fost primită sau garantată pentru

beneficiul său propriu, respectiv atunci când:
a) acţionează ca un agent plătitor, în înţelesul art. 1243 alin. (1); sau
b) acţionează în numele unei persoane juridice, al unei entităţi care este impozitată pe profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor,

al unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE, din 20 decembrie 1985, privind

coordonarea dispoziţiilor legale, de reglementare şi administrare privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), sau în numele unei

entităţi la care se face referire la art. 1243 alin. (2), iar în acest din urmă caz, dezvăluie numele şi adresa acelei entităţi operatorului economic care

efectuează plata dobânzii şi operatorul transmite aceste informaţii autorităţii competente a statului membru în care este stabilită entitatea; sau
c) acţionează în numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv şi dezvăluie agentului plătitor identitatea acelui beneficiar efectiv, în

conformitate cu art. 1242 alin. (2).
(2) Atunci când un agent plătitor are informaţii care arată că persoana fizică ce primeşte o plată de dobândă sau pentru care o plată de dobândă este

garantată, poate să nu fie beneficiarul efectiv, iar atunci când nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b) nu se aplică acelei

persoane fizice, se vor lua măsuri rezonabile pentru stabilirea identităţii beneficiarului efectiv, conform prevederilor 1242 alin. (2). Dacă agentul

plătitor nu poate identifica beneficiarul efectiv, va considera persoana fizică în discuţie drept beneficiar efectiv.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Identitatea şi determinarea locului de rezidenţă a beneficiarilor efectivi
Art. 1242. – (1) România va adopta şi va asigura aplicarea pe teritoriul său a procedurilor necesare, care să permită agentului plătitor să identifice

beneficiarii efectivi şi locul lor de rezidenţă, în scopul aplicării prevederilor art. 1247-12411. Aceste proceduri trebuie să fie în conformitate cu

cerinţele minime prevăzute la alin. (2) şi (3).
(2) Agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv în funcţie de cerinţele minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi

primitorul dobânzii, la data începerii relaţiei, astfel:
a) pentru relaţiile contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv

numele şi adresa sa, prin utilizarea informaţiilor de care dispune, în special conform reglementărilor în vigoare din statul său de stabilire şi

dispoziţiilor Directivei 91/308/CEE, din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor;
b) în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenţa relaţiilor contractuale, începând cu data de 1 ianuarie 2004, agentul

plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, constând în nume, adresă şi, dacă există, numărul fiscal de identificare, atribuit de către statul

membru de rezidenţă pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza paşaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de

beneficiarul efectiv. Dacă adresa nu apare nici în paşaport, nici în cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilită pe baza oricărui alt document

doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Dacă numărul fiscal de identificare nu este menţionat în paşaport, în cardul de identitate oficial

sau în oricare alt document doveditor de identitate, incluzând, posibil, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de

beneficiarul efectiv, identitatea sa se va completa prin menţionarea datei şi a locului naşterii, stabilite pe baza paşaportului sau a cardului de identitate

oficial.
(3) Agentul plătitor stabileşte rezidenţa beneficiarului efectiv, pe baza cerinţelor minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi

primitorul dobânzii la data începerii relaţiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se consideră că rezidenţa se află în ţara în care beneficiarul efectiv

îşi are adresa permanentă:
a) în cazul relaţiilor contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili rezidenţa beneficiarului efectiv pe baza

informaţiilor de care dispune, în special ca urmare a reglementărilor în vigoare în statul său de stabilire şi a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE;
b) în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenţa relaţiilor contractuale, începând cu data de 1 ianuarie 2004, agentul

plătitor va stabili rezidenţa beneficiarului efectiv pe baza adresei menţionate în paşaport, în cardul de identitate oficial sau, dacă este necesar, pe baza

oricărui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, şi în concordanţă cu următoarea procedură: pentru persoanele fizice care

prezintă paşaportul sau cardul de identitate oficial emis de către un stat membru şi care declară ele însele că sunt rezidente într-o ţară terţă, rezidenţa

lor va fi stabilită prin intermediul unui certificat de rezidenţă fiscală, emis de o autoritate competentă a ţării terţe în care persoana fizică a declarat

că este rezident. În lipsa prezentării acestui certificat, se consideră că rezidenţa este situată în statul membru care a emis paşaportul sau un alt document

de identitate oficial.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Definiţia agentului plătitor
Art. 1243. – (1) În sensul prezentului capitol, se înţelege prin agent plătitor orice operator economic care plăteşte dobânda sau garantează plata dobânzii

pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent dacă operatorul este debitorul creanţei care produce dobândă sau operatorul însărcinat de

către debitor sau de către beneficiarul efectiv cu plata dobânzii sau cu garantarea plăţii de dobândă.
(2) Orice entitate stabilită într-un stat membru către care se plăteşte dobândă sau pentru care plata este garantată în beneficiul beneficiarului efectiv va

fi, de asemenea, considerată agent plătitor, la momentul plăţii sau garantării unei astfel de plăţi. Prezenta prevedere nu se va aplica dacă operatorul

economic are motive să creadă, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, că:
a) este o persoană juridică, cu excepţia celor prevăzute la alin. (5); sau
b) profitul său este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau
c) este un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE. Un operator economic care plăteşte dobândă sau

garantează plata dobânzii pentru o astfel de entitate stabilită în alt stat membru şi care este considerată agent plătitor, în temeiul prezentului alineat,

va comunica numele şi adresa entităţii şi suma totală a dobânzii plătite sau garantate entităţii autorităţii competente a statului membru unde este stabilit,

care va transmite mai departe aceste informaţii autorităţii competente din statul membru unde este stabilită entitatea.
(3) Entitatea prevăzută la alin. (2) poate totuşi să aleagă să fie tratată, în scopul aplicării prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv în

valori mobiliare, aşa cum acesta este prevăzut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilităţi face obiectul unui certificat emis de statul membru în

care entitatea este stabilită, certificat care este prezentat operatorului economic de către entitate. România va elabora norme în ceea ce priveşte această

opţiune ce poate fi exercitată de entităţile stabilite pe teritoriul său.
(4) Atunci când operatorul economic şi entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliţi în România, România va lua măsurile necesare pentru a da asigurări că

acea entitate îndeplineşte prevederile prezentului capitol atunci când acţionează ca agent plătitor.
(5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt:
a) în Finlanda: avoinyhtio (y) şi kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag şi kommanditbolag;
b) în Suedia: handelsbolag (HB) şi kommanditbolag (KB).
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Definiţia autorităţii competente
Art. 1244. – În sensul prezentului capitol, se înţelege prin autoritate competentă:
a) pentru România – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
b) pentru ţările terţe – autoritatea competentă definită pentru scopul convenţiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, în lipsa

acestora, oricare altă autoritate competentă pentru emiterea certificatelor de rezidenţă fiscală.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Definiţia plăţii dobânzilor
Art. 1245. – (1) În sensul prezentului capitol, prin plata dobânzii se înţelege:
a) dobânda plătită sau înregistrată în cont, referitoare la creanţele de orice natură, fie că este garantată sau nu de o ipotecă ori de o clauză de

participare la beneficiile debitorului, şi, în special, veniturile din obligaţiuni guvernamentale şi veniturile din obligaţiuni de stat, inclusiv primele şi

premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligaţiuni sau titluri de creanţă; penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate plăţi de

dobânzi;
b) dobânzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea creanţelor, prevăzute la lit. a);
c) venitul provenit din plăţile dobânzilor fie direct, fie prin intermediul unei entităţi prevăzute la art. 1243 alin. (2), distribuit prin:
– organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;
– entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 1243 alin. (3);
– organisme de plasament colectiv stabilite în afara sferei teritoriale prevăzute la art. 1246;
d) venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea acţiunilor ori unităţilor în următoarele organisme şi entităţi, dacă aceste organisme şi

entităţi investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau entităţi la care se face referire mai jos, mai mult de 40%

din activele lor în creanţe de natura celor prevăzute la lit. a), cu condiţia ca acest venit să corespundă câştigurilor care, direct sau indirect, provin din

plăţile dobânzilor care sunt definite la lit. a) şi b). Entităţile la care se face referire sunt:
– organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;
– entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 1243 alin. (3);
– organisme de plasament colectiv stabilite în afara sferei teritoriale prevăzute la art. 1246.
(2) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. c) şi d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie cu privire a proporţia veniturilor care provin

din plăţi de dobânzi, suma totală a venitului va fi considerată plată de dobândă.
(3) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie privind procentul activelor investite în creanţe, în

acţiuni sau în unităţi, acest procent este considerat a fi superior celui de 40%. Atunci când nu se poate determina suma venitului realizat de beneficiarul

efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursării sau răscumpărării acţiunii ori unităţilor.
(4) Atunci când dobânda, aşa cum este prevăzută la alin. (1), este plătită sau creditată într-un cont deţinut de o entitate prevăzută la art. 1243 alin. (2),

această entitate nefiind beneficiara opţiunii prevăzute la art. 1243 alin. (3), dobânda respectivă va fi considerată ca plată de dobândă de către această

entitate.
(5) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. b) şi d), România cere agenţilor plătitori situaţi pe teritoriul ei să anualizeze dobânda peste o anumită perioadă de

timp, care nu poate depăşi un an, şi să trateze aceste dobânzi anualizate ca plăţi de dobândă, chiar dacă nicio cesiune, răscumpărare sau rambursare nu

intervine în decursul acestei perioade.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c) şi d), România va exclude din definiţia plăţii dobânzii orice venit menţionat în prevederile legate de

organisme sau entităţi stabilite pe teritoriul lor, unde investiţia acestor entităţi în creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din

activele lor. În acelaşi fel, prin derogare de la alin. (4), România va exclude din definiţia plăţii dobânzii prevăzute la alin. (1) plata dobânzii sau

creditarea într-un cont al unei entităţi prevăzute la art. 1243 alin. (2), care nu beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 1243 alin. (3) şi este stabilită

pe teritoriul României, în cazul în care investiţia acestei entităţi în creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele sale.

Exercitarea acestei opţiuni de către România implică legătura cu alte state membre.
(7) Începând cu data de 1 ianuarie 2011, procentul prevăzut la alin. (1) lit. d) şi la alin. (3) va fi de 25%.
(8) Procentele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi la alin. (6) sunt determinate în funcţie de politica de investiţii, aşa cum este definită în regulile de

finanţare sau în documentele constitutive ale organismelor ori entităţilor, iar în lipsa acestora, în funcţie de componenta reală a activelor acestor

organisme sau entităţi.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Sfera teritorială
Art. 1246. – Prevederile acestui capitol se aplică dobânzilor plătite de către un agent plătitor stabilit în teritoriul în care Tratatul de instituire a

Comunităţii Europene se aplică pe baza art. 299.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Informaţiile comunicate de un agent plătitor
Art. 1247. – (1) Atunci când beneficiarul efectiv este rezident într-un stat membru, altul decât România, unde este agentul plătitor, informaţiile minime pe

care agentul plătitor trebuie să le comunice autorităţii competente din România sunt următoarele:
a) identitatea şi rezidenţa beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 1242;
b) numele şi adresa agentului plătitor;
c) numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în lipsa acestuia, identificarea creanţei generatoare de dobândă;
d) informaţii referitoare la plata dobânzii, în conformitate cu alin. (2).
(2) Conţinutul minim de informaţii referitoare la plata dobânzii, pe care agentul plătitor trebuie să le comunice, va face distincţia dintre următoarele

categorii de dobândă şi va indica:
a) în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): suma dobânzii plătite sau creditate;
b) în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) şi d): fie suma dobânzii sau a venitului prevăzut la respectivul alineat, fie

suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare sau rambursare;
c) în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): fie suma venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a

distribuţiei;
d) în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 1245 alin. (4): suma dobânzii care revine fiecărui membru din entitatea prevăzută la art. 1243 alin.

(2), care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1241 alin. (1);
e) în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 1245 alin. (5): suma dobânzii anualizate.
(3) România va limita informaţiile care privesc plăţile de dobânzi ce urmează a fi raportate de către agentul plătitor la informaţia referitoare la suma

totală a dobânzii sau a venitului şi la suma totală a veniturilor obţinute din cesiune, răscumpărare sau rambursare.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006, astfel cum a fost modificat prin liniuţa 4 din Rectificarea publicată în MOF nr. 765

din 07/09/2006
Schimbul automat de informaţii
Art. 1248. – (1) Autoritatea competentă din România va comunica autorităţii competente din statul membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv informaţiile

prevăzute la art. 1247.
(2) Comunicarea de informaţii are un caracter automat şi trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an, în decursul a 6 luni următoare sfârşitului anului

fiscal, pentru toate plăţile de dobândă efectuate în cursul acestui an.
(3) Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu cele ale cap. V din prezentul titlu, cu excepţia prevederilor art. 12435.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Perioada de tranziţie pentru trei state membre
Art. 1249. – (1) În cursul unei perioade de tranziţie, începând cu data la care se face referire la alin. (2) şi (3), Belgia, Luxemburg şi Austria nu sunt

obligate să aplice prevederile privind schimbul automat de informaţii în ceea ce priveşte veniturile din economii. Totuşi, aceste ţări au dreptul să

primească informaţii de la celelalte state
membre. În cursul perioadei de tranziţie, scopul prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectivă a veniturilor din economii sub forma

plăţilor de dobândă efectuate într-un stat membru în favoarea beneficiarilor efectivi, care sunt persoane fizice rezidente fiscal în alt stat membru.
(2) Perioada de tranziţie se va termina la sfârşitul primului an fiscal încheiat care urmează după definitivarea ultimului dintre următoarele evenimente:
a) data de intrare în vigoare a acordului dintre Comunitatea Europeană, după decizia în unanimitate a Consiliului, şi Confederaţia Elveţiană, Principatul

Liechtenstein, Republica San Marino, Principatul Monaco şi Principatul Andorra, care prevede schimbul de informaţii la cerere, aşa cum este definit în

Modelul Acordului OECD privind schimbul de informaţii în materie fiscală, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit în continuare Modelul Acordului OECD,

în ceea ce priveşte plăţile de dobândă, aşa cum sunt definite în prezentul capitol, efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul acestor ţări către

beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul pentru care se aplică prezentul capitol, în plus faţă de aplicarea simultană de către aceste ţări a unei

reţineri la sursă cu o cotă definită pentru perioadele corespunzătoare prevăzute la art. 12410;
b) data la care Consiliul se învoieşte, în unanimitate, ca Statele Unite ale Americii să schimbe informaţii, la cerere, în conformitate cu Modelul Acordului

OECD, în ceea ce priveşte plăţile de dobânzi efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul lor către beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul

în care se aplică prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii.
(3) La sfârşitul perioadei de tranziţie, Belgia, Luxemburg şi Austria sunt obligate să aplice prevederile privind efectuarea schimbului automat de informaţii

privind veniturile din economii, prevăzute la art. 1247 şi 1248, şi să înceteze aplicarea perceperii unei reţineri la sursă şi a venitului distribuit,

reglementate la art. 12410 şi 12411. Dacă, în decursul perioadei de tranziţie, Belgia, Luxemburg şi Austria aleg aplicarea prevederilor privind efectuarea

schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii, prevăzut la art. 1247 şi 1248, atunci nu se vor mai aplica nici reţinerea la sursă, nici

partajarea venitului, prevăzute la art. 12410 şi 12411.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Reţinerea la sursă
Art. 12410. – (1) În decursul perioadei de tranziţie prevăzute la art. 1249 atunci când beneficiarul efectiv al dobânzii este rezident într-un stat membru,

altul decât cel în care agentul plătitor este stabilit, Belgia, Luxemburg şi Austria vor percepe o reţinere la sursă de 15% în primii 3 ani ai perioadei de

tranziţie (1 iulie 2005 – 30 iunie 2008), de 20% în timpul următorilor 3 ani (1 iulie 2008 – 30 iunie 2011) şi de 35% pentru următorii ani (începând cu 1

iulie 2011).
(2) Agentul plătitor va percepe o reţinere la sursă după cum urmează:
a) în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): la suma dobânzii plătite sau creditate;
b) în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) sau d): la suma dobânzii sau venitului prevăzute/prevăzut la aceste litere sau

prin perceperea unui efect echivalent care să fie suportat de primitor pe suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare şi rambursare;
c) în cazul plăţii de dobândă, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): pe suma venitului prevăzut la respectivul alineat;
d) în cazul plăţii de dobândă, în înţelesul art. 1245 alin. (4): pe suma dobânzii care revine fiecărui membru al entităţii la care s-a făcut referire la art.

1243 alin. (2), care îndeplineşte condiţiile art. 1241 alin. (1);
e) atunci când un stat membru exercită opţiunea prevăzută la art. 1245 alin. (5): pe suma dobânzii anualizate.
(3) În scopul aplicării prevederilor alin. (2) lit. a) şi b), reţinerea la sursă este percepută la pro-rata pentru perioada de deţinere a creanţei de către

beneficiarul efectiv. Dacă agentul plătitor nu este în măsură să determine perioada de deţinere pe baza informaţiilor de care dispune, se consideră că

beneficiarul efectiv a deţinut creanţa pe toată perioada de existenţă, dacă beneficiarul nu furnizează o dovadă a datei de achiziţie.
(4) Perceperea unei reţineri la sursă de statul membru al agentului plătitor nu împiedică statul membru de rezidenţă fiscală a beneficiarului efectiv să

impoziteze venitul, conform legii sale naţionale, prin respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunităţii Europene.
(5) În decursul perioadei de tranziţie, statele membre care percep reţinerea la sursă pot prevedea ca un agent operator care plăteşte dobândă sau garantează

dobânda pentru o entitate prevăzută la art. 1243 alin. (2) lit. c) stabilită în alt stat membru să fie considerat ca fiind agent plătitor în locul entităţii

şi va percepe reţinerea la sursă pentru această dobândă, dacă entitatea nu a acceptat formal numele şi adresa sa şi suma totală a dobânzii care îi este

plătită sau garantată, care să fie comunicată conform ultimului paragraf al art. 1243 alin. (2) lit. c).
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Distribuirea venitului
Art. 12411. – (1) Statele membre care aplică o reţinere la sursă, conform art. 12410 alin. (1), vor reţine 25% din venitul lor şi vor transfera 75% din venit

statului membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv al dobânzii.
(2) Statele membre care aplică o reţinere la sursă, conform art. 12410 alin. (5), vor reţine 25% din venitul lor şi vor transfera 75% altor state membre,

proporţional cu transferurile efectuate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1).
(3) Aceste transferuri vor avea loc nu mai târziu de 6 luni de la sfârşitul anului fiscal al statului membru al agentului plătitor, în cazul alin. (1), sau

al statului membru al operatorului economic, în cazul alin. (2).
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Excepţii de la sistemul de reţinere la sursă
Art. 12412. – (1) Statele membre care percep o reţinere la sursă, conform art. 12410, prevăd una sau două dintre următoarele proceduri, permiţând

beneficiarului efectiv să ceară ca o asemenea reţinere să nu fie aplicată:
a) o procedură care permite beneficiarului efectiv să autorizeze în mod expres agentul plătitor să comunice informaţiile, în conformitate cu art. 1247 şi

1248. Această autorizaţie acoperă toate dobânzile plătite beneficiarului efectiv de către respectivul agent plătitor. În acest caz se aplică prevederile art.

1248;
b) o procedură care garantează că reţinerea la sursă nu va fi percepută atunci când beneficiarul efectiv prezintă agentului său plătitor un certificat emis

în numele sau de autoritatea competentă a statului său de rezidenţă fiscală, în concordanţă cu prevederile alin. (2).
(2) La cererea beneficiarului efectiv, autoritatea competentă a statului membru de rezidenţă fiscală va emite un certificat care indică:
a) numele, adresa şi numărul de identificare fiscală sau alt număr ori, în lipsa acestuia, data şi locul naşterii beneficiarului efectiv;
b) numele şi adresa agentului plătitor;
c) numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în lipsa acestuia, identificarea garanţiei.
(3) Acest certificat este valabil pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 ani. Certificatul va fi emis fiecărui beneficiar efectiv care îl solicită, în termen

de două luni de la solicitare.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Măsuri luate de România pentru efectuarea schimbului de informaţii cu statele care au perioadă de tranziţie la impunerea economiilor
Art. 12413. – Procedura administrării acestui capitol în relaţia cu cele 3 state care au perioadă de tranziţie în aplicarea prevederilor acestui capitol se

va stabili prin hotărâre a Guvernului, elaborată în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu avizul

Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Eliminarea dublei impuneri
Art. 12414. – (1) România asigură pentru beneficiarii efectivi rezidenţi eliminarea oricărei duble impuneri care ar putea rezulta din perceperea reţinerii la

sursă în ţările care au perioadă de tranziţie, prevăzute la art. 1249, în concordanţă cu prevederile alin. (2).
(2) România restituie beneficiarului efectiv rezident în România impozitul reţinut conform art. 12410.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Titluri de creanţe negociabile
Art. 12415. – (1) Pe parcursul perioadei de tranziţie, prevăzută la art. 1249, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010, obligaţiunile naţionale şi

internaţionale şi alte titluri de creanţe negociabile, a căror primă emisiune este anterioară datei de 1 martie 2001 sau pentru care prospectele emisiunii de

origine au fost aprobate înainte de această dată de autorităţile competente, în înţelesul Directivei nr. 80/390/CEE privind cerinţele de redactare,

verificare şi distribuire a informaţiilor necesare listării ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a bursei, sau de către

autorităţile competente ale ţărilor terţe, nu sunt considerate creanţe, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. a), cu condiţia ca niciun fel de emisiuni noi

ale acestor titluri de creanţe
negociabile să nu fi fost realizate începând cu data de 1 martie 2002. Totuşi, dacă perioada de tranziţie se prelungeşte după data de 31 decembrie 2010,

prevederile prezentului alineat vor continua să se aplice doar în ceea ce priveşte aceste titluri de creanţe negociabile:
a) care conţin clauzele de sumă brută şi de restituire anticipată; şi
b) atunci când agentul plătitor, aşa cum este definit la art. 1243 alin. (1) şi (2), este stabilit în unul dintre cele trei state membre care aplică

reţinerea la sursă şi atunci când agentul plătitor plăteşte dobânda sau garantează dobânda pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv rezident în

România. Dacă o nouă emisiune pentru titlurile de creanţe negociabile menţionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilată, care acţionează ca

autoritate publică sau al cărei rol este recunoscut de un tratat internaţional, în înţelesul art. 12416, este realizată începând cu data de 1 martie 2002,

ansamblul acestor titluri emise, constând în emisiunea de origine şi în oricare alta ulterioară, este considerat ca fiind o creanţă, în înţelesul art. 1245

alin. (1) lit. a).
(2) Prevederile alin. (1) nu împiedică în niciun fel România de a impozita veniturile obţinute din titlurile de creanţe negociabile la care se face referire

în alin. (1), în conformitate cu legislaţia fiscală naţională.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Anexa referitoare la lista entităţilor asimilate la care se face referire la art. 12415
Art. 12416. – Pentru scopurile art. 12415, următoarele entităţi sunt considerate ca fiind entităţi care acţionează ca autoritate publică sau al căror rol

este recunoscut de un tratat internaţional:
1. entităţi din Uniunea Europeană:
Belgia
– Vlaams Gewest (Regiunea Flamandă);
– Region wallonne (Regiunea Valonă);
– Region bruxelloise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);
– Communaute francaise (Comunitatea Franceză);
– Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamandă);
– Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limbă germană);
Bulgaria
– municipalităţi;
Spania
– Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);
– Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);
– Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);
– Junta de Castilla – La Mancha (Executivul Regional Castilla – La Mancha);
– Junta de Castilla – LeÎn (Executivul Regional Castilla – Leon);
– Gobierno Foral de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);
– Govern de les Illes Balears (Guvernul Insulelor Baleare);
– Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);
– Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);
– Diputacion General de Aragon (Consiliul Regional al Aragonului);
– Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);
– Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);
– Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);
– Gobierno de la Comunidad Autonoma del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunităţii Autonome a Ţărilor Bascilor);
– Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);
– Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);
– Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava);
– Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orăşenesc al Madridului);
– Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orăşenesc al Barcelonei);
– Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);
– Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);
– Instituto de Credito Oficial (Instituţia Creditului Public);
– Instituto Catalan de Finanzas (Instituţia Financiară a Cataloniei);
– Instituto Valenciano de Finanzas (Instituţia Financiară a Valenciei);
Grecia
IMAGINE
Franţa
– La Caisse d’amortissement de la dette sociale (CADES) (Fondul de Răscumpărare a Datoriei Publice);
– L’Agence francaise de developpement (AFD) (Agenţia Franceză de Dezvoltare);
– Reseau Ferre de France (RFF) (Reţeaua Franceză de Căi Ferate);
– Caisse Nationale des Autoroutes (CAN) (Fondul Naţional al Autostrăzilor);
– Assistance publique Hopitaux de Paris (APHP) (Asistenţa Publică a Spitalelor din Paris);
– Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Cărbunelui);
– Entreprise miniere et chimique (EMC) (Compania Minieră şi Chimică);
Italia
– regiuni;
– provincii;
– municipalităţi;
– Cassa Depositi e Prestiti (Fondul de Depozite şi Împrumuturi);
Letonia
– Pasvaldibas (guvernele locale);
Polonia
– gminy (comune);
– powiaty (districte);
– wojewodztwa (provincii);
– zwiazki gmîn (asociaţii de comune);
– powiatow (asociaţii de districte);
– wojewodztw (asociaţii de provincii);
– miasto stoleczne Warszawa (capitala Varşovia);
– Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agenţia pentru Restructurare şi Modernizare a Agriculturii);
– Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agenţia Proprietăţilor Agricole);
Portugalia
– Regiao Autonoma da Madeira (Regiunea Autonomă a Madeirei);
– Regiao Autonoma dos Acores (Regiunea Autonomă a Azorelor);
– municipalităţi;
România
– autorităţile administraţiei publice locale;
Slovacia
– mesta a obce (municipalităţi);
– Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Slovacă de Căi Ferate);
– Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);
– Slovenske elektrarne (Companiile Slovace de Energie);
– Vodohospodarska vystavba (Compania de Economie a Apei).
2. entităţi internaţionale;
– Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;
– Banca Europeană de Investiţii;
– Banca Asiatică de Dezvoltare;
– Banca Africană de Dezvoltare;
– Banca Mondială – Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare – Fondul Monetar Internaţional;
– Corporaţia Financiară Internaţională;
– Banca InterAmericană de Dezvoltare;
– Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei;
– Euratom;
– Comunitatea Europeană;
– Corporaţia Andină de Dezvoltare (CAF);
– Eurofima;
– Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului;
– Banca Nordică de Investiţii;
– Banca Caraibiană de Dezvoltare.
Prevederile art. 12415 nu aduc atingere niciuneia dintre obligaţiile internaţionale pe care România şi le-a asumat în relaţiile cu entităţile internaţionale

menţionate mai sus.
3. entităţi din state terţe:
– acele entităţi care îndeplinesc următoarele criterii:
a) entitatea care este considerată în mod cert ca fiind o entitate publică, conform criteriilor naţionale;
b) o astfel de entitate publică este un producător din afara Comunităţii, care administrează şi finanţează un grup de activităţi, furnizând în principal

bunuri şi servicii din afara Comunităţii, destinate beneficiului Comunităţii şi care sunt efectiv controlate de guvernul central;
c) respectiva entitate publică este un emitent de datorii de mari dimensiuni şi cu regularitate;
d) statul vizat poate să garanteze că o asemenea entitate publică nu va exercita o răscumpărare înainte de termen, în cazul clauzelor de reîntregire a sumei

brute.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.
Data aplicării
Art. 12417. – Prevederile prezentului capitol, reprezentând transpunerea Directivei nr. 2003/48/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind impunerea

veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 79 din Legea nr. 343/2006.

Leave a Reply